Transportul rutier de pasageri din Republica Moldova se confruntă cu dificultăți, pe fondul scumpirii carburanților și al problemelor structurale acumulate de ani de zile, avertizează directorul executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor, Oleg Tofilat.

În cadrul unei emisiuni de la Moldova 1, acesta a declarat că situația din sector este critică și că, în lipsa unor măsuri ferme, există riscul degradării accelerate a transportului public, scrie Bani.md.

„Transportatorii o duceau greu și înainte de criză, iar acum situația s-a agravat. Dacă nu intervenim, riscăm în câțiva ani să nu mai avem transport”, a spus Tofilat.

Potrivit acestuia, paradoxal, transportul rutier din Republica Moldova a devenit mai scump decât cel aerian, dacă este raportat la costul per pasager/kilometru.

„Astăzi, avionul este mai ieftin decât autobuzul, oricât ar părea de straniu”, a subliniat expertul.

Totodată, Tofilat afirmă că problema este generată nu doar de scumpirea carburanților, ci și de lipsa unei politici coerente de dezvoltare a sectorului, ceea ce a dus la subinvestiții și la degradarea flotei de transport.

„Calitatea vehiculelor lasă de dorit în comparație cu alte piețe bine dezvoltate”, a adăugat acesta.

Reprezentantul transportatorilor susține, de asemenea, că reglementările restrictive și intervențiile administrative excesive blochează modernizarea domeniului, iar lipsa unei viziuni strategice menține sistemul într-o stare de ineficiență. În același timp, Tofilat a atras atenția asupra creșterii numărului de automobile personale, fenomen pe care îl consideră un indicator al creșterii nivelului de trai, dar care necesită politici urbane echilibrate pentru a evita congestia.

„Urbanismul modern presupune mai mult transport public și soluții verzi și mai puțină dependență de mașina personală”, a explicat el.

În acest context, Uniunea Transportatorilor propune elaborarea unei strategii naționale în domeniul mobilității, care să includă măsuri tehnice, fiscale și de digitalizare, precum și promovarea transportului electric și intermodal, potrivit sursei citate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Precizăm că, declarațiile vin după ce tarifele la transportul rutier au fost majorate începând cu 10 aprilie, potrivit deciziilor Agenția Națională Transport Auto (ANTA). Astfel, călătoriile interraionale pot ajunge până la 1,09 lei/km, iar cele locale până la 1,24 lei/km. De asemenea, din 1 mai, prețul unei călătorii cu transportul public în Chișinău a crescut la 7 lei.

#carburanti scumpire #Moldova #transport aerian #transport rutier

Guvernul Franței a luat în calcul blocarea rețelelor sociale în timpul protestelor care au avut loc sâmbăta trecută, potrivit Antena3 cu referire la Politico. În acest sens, autoritățile de la Paris au purtat discuții cu operatorii de telecomunicații pentru a identifica modalități de restricționare a accesului la platformele de socializare.

În săptămâna premergătoare datei de 24 octombrie, Ministerul de Interne francez a luat legătura cu operatorii de telecomunicații pentru a explora modalități de a restricționa accesul la rețelele sociale, chiar și la internetul mobil, în anumite zone, cu scopul de a împiedica coordonarea celor care provocau tulburări.

Demersul a culminat cu o solicitare directă a prim-ministrului Sébastien Lecornu către operatorii francezi de telecomunicații, prin care le cerea să fie pregătiți să blocheze accesul la TikTok, Instagram, Snapchat și X. Această cerere apare într-o scrisoare dezvăluită de publicația digitală franceză Blast, care a relatat prima despre solicitarea guvernului.

Oficiali din cabinetul lui Lecornu, din Ministerul Tehnologiei și din Ministerul de Interne nu au negat această măsură și nici existența scrisorii.

Ce a vrut guvernul francez să blocheze

Guvernul se temea că scenele de violență din 17 octombrie s-ar putea repeta sau amplifica în weekendul următor, o îngrijorare care nu s-a adeverit, întrucât pe 24 octombrie s-au înregistrat mult mai puține incidente.

„Ceea ce urmăreau, în primul rând, era blocarea canalelor de comunicare prin care bandele se pot întâlni și organiza”, a declarat un angajat al unui furnizor de servicii de telecomunicații, care a solicitat anonimatul pentru a putea vorbi liber.

O astfel de măsură ar fi împiedicat, însă, și comunicarea protestatarilor pașnici. Potrivit surselor citate, blocarea accesului la rețelele de socializare într-o zonă delimitată, cum ar fi un anumit cartier, nu este posibilă din punct de vedere tehnic, în timp ce întreruperea accesului la internetul mobil ar cauza perturbări majore în cazul altor servicii esențiale, precum plățile mobile, sistemele de supraveghere și comunicațiile de urgență.

Guvernul a luat în considerare și o soluție mai puțin radicală, care ar dezactiva funcțiile de afișare a geolocalizării „pentru a preveni, de exemplu, adunările unor persoane care nu se cunosc între ele”, potrivit oficialului din cadrul cabinetului prim-ministrului.

În Parlament sunt discutate și alte limitări privind accesul la rețelele de socializare, în cadrul dezbaterilor pe marginea așa-numitului proiect de lege „cine strică, plătește” („who breaks pays”); acesta ar impune răspunderea financiară a persoanelor care au participat „în mod conștient” la revolte – indiferent dacă acestea au provocat sau nu, în mod direct, distrugeri de bunuri.

Același proiect de lege ar obliga platformele să elimine, în termen de 24 de ore, conținutul care incită la agresiuni fizice sau sexuale, furturi, distrugeri sau deteriorări de bunuri, „atunci când un astfel de conținut este de natură să provoace o perturbare gravă a ordinii publice”, și, în termen de o oră, conținutul care îndeamnă la insurecție.

De asemenea, alți parlamentari propun măsuri care variază de la monitorizarea celor care provoacă tulburări, prin intermediul supravegherii video bazate pe algoritmi, până la sancționarea platformelor de comerț online care nu reușesc să prevină vânzarea de bunuri furate.