Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a comunicat, la 13 aprilie 2026, Guvernelor Republicii Moldova și Federației Ruse cererea depusă de Ghenadie Ciorba, locuitor al orașului Râbnița din regiunea transnistreană. Acesta este președintele organizației obștești „Transnistria – casa noastră comună” și unul dintre puținii lideri locali care își exprimă public o poziție critică față de administrația de facto de la Tiraspol. El a fost privat de libertate timp de 13 luni.

Asociația Promo-LEX precizează că decizia de comunicare a fost publicată la 4 mai 2026.

„Detenția a început după participarea sa la un protest spontan pe podul dintre Râbnița și Rezina, organizat de cetățeni cărora li s-a interzis trecerea pe malul drept al Nistrului în temeiul deciziei Centrului de comandă din Tiraspol din 29 iunie 2020. Pentru această întrunire pașnică, structurile locale i-au aplicat 9 zile de arest contravențional. La ieșirea din izolator, pe 12 iulie 2020, Ghenadie Ciorba a fost reținut din nou și acuzat de „incitare la extremism prin rețeaua Internet” și de „insultarea președintelui rmn”, două articole din codul penal local folosite frecvent pentru a sancționa vocile incomode. Acuzațiile s-au bazat pe postări de pe Facebook prin care reclamantul critica acțiunile administrației de la Tiraspol în contextul restricțiilor impuse pe durata pandemiei și al situației social-economice din regiune.

La 19 iulie 2021, „Judecătoria or. Râbnița” l-a condamnat la 3 ani și 3 luni privațiune de libertate. Pedeapsa a fost ulterior suspendată condiționat de „Judecătoria Supremă” pentru un termen de probațiune de 4 ani, iar reclamantul a fost eliberat la 10 august 2021. Sentința și celelalte materiale ale cauzei au fost clasificate drept „secret de stat”, iar reclamantului i s-a refuzat eliberarea copiilor de pe acestea, fapt care a îngreunat semnificativ exercitarea dreptului de a se adresa Curții. Pe durata detenției, Ghenadie Ciorba a fost ținut în Izolatorul de detenție provizorie din cadrul miliției or. Râbnița și în Închisoarea nr. 1 din Hlinaia, Grigoriopol. Reclamantul descrie celule reci și umede, lipsa ventilației, alimentație de proastă calitate și prezența paraziților. În această perioadă a slăbit peste 15 kilograme”, se arată în comunicatul emis de Promo-LEX.

Totodată, CEDO a adresat Guvernelor părți întrebări privind jurisdicția Federației Ruse și a Republicii Moldova asupra teritoriului regiunii transnistrene, condițiile de detenție (art. 3), legalitatea privării de libertate (art. 5), libertatea de exprimare (art. 10), lipsa remediilor efective (art. 13), restricționarea drepturilor cu scop de persecutare și intimidare (art. 18) și împiedicarea exercitării dreptului de a se adresa Curții (art. 34) prin refuzul de a elibera copia hotărârilor judecătorești.

Reclamantul este reprezentat în fața CtEDO de avocații Asociației Promo-LEX.

„Comunicarea acestei cauze confirmă încă o dată că drepturile fundamentale ale persoanelor care locuiesc în regiunea transnistreană sunt încălcate sistematic, sub privirea pasivă a două state responsabile. Detenția lui Ghenadie Ciorba a avut un scop limpede: să-l pedepsească pentru poziția sa critică și să descurajeze pe ceilalți activiști din regiune. Așa-numitele articole privind „extremismul” și „insultarea președintelui rmn” funcționează ca instrumente politice îndreptate împotriva oricărei voci incomode. Refuzul de a elibera sentința, sub pretextul „secretului de stat” descrie situația gravă a drepturilor omului în regiune. Așteptăm de la CtEDO o constatare clară a încălcărilor și o reacție pe măsură din partea autorităților constituționale ale Republicii Moldova și ale Federației Ruse”, a declarat avocatul Vadim Vieru.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Asociația Promo-LEX urmărește evoluția cauzei și va reveni cu informații suplimentare după primirea observațiilor Guvernelor părți.

#administratie #CEDO #Ghenadie Ciorba #pozitie critica #Promo-Lex #Tiraspol

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.