Victor Perțu este exclus de la alegerile din Orhei, prin decizia Curții de Apel Nord. Hotărârea a fost pronunțată după contestația Comisiei Electorale Centrale.

CEC l-a exclus pe Victor Perțu de la alegerile locale din Orhei, după o sesizare depusă de candidatul PAS, Sergiu Stanciu, care susținea că între „Democrația Acasă” și fostul partid Șor ar exista un bloc electoral camuflat.

Pe 7 mai, judecătoria Orhei a constatat că solicitarea lui Stanciu a fost admisă peste termen și a anunțat decizia de excludere a lui Perțu de la alegeri. Ulterior, CEC a contestat hotărârea primei instanțe la Curtea de Apel Nord.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Chestiunea a fost examinată pe 12 mai. „Ședința a avut loc, hotărârea primei instanțe casată”, se arată pe portalul național al instanțelor de judecată.

„Din informațiile furnizate de colegi instanța a admis apelul CEC și a menținut Hotărârea aprobată de CEC”, a precizat pentru Realitatea vicepreședintele autorității electorale, Pavel Postica.

Liderul „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, a publicat o secvență video pe rețelele de socializare în care susține că decizia este una politică și anunță că formațiunea va merge la Curtea Supremă de Justiție.

Duminică, 17 mai, vor avea loc alegeri locale noi în 10 localități din Moldova, inclusiv în municipiul Orhei, unde au fost înregistrați 8 candidați. Scrutinul se desfășoară în localitate după ce Ilan Șor a anunțat că și-a retras susținerea politică pentru toți primarii, iar ex-edilul Tatiana Cociu a demisionat.

#alegeri #cadidat #Curtea de Apel Nord #decizie #Orhei #Victor Pertu

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.