Curs valutar
  • EUR
    19.9863
    0%
  • USD
    17.0881
    0%
  • RUB
    0.2050
    0%
  • RON
    3.8050
    0%
  • UAH
    0.3831
    0%

Toate știrile

22 august 2026

Militarul din Cahul, care a rănit un soldat și a provocat moartea unui minor, plasat în arest preventiv

12 Mai 2026, 17:10
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Cătălina Boico
12 Mai 2026, 17:10 // Actualitate //  Cătălina Boico

Militarul din Cahul, care ar fi manipulat necorespunzător o armă în prezența mai multor persoane, inclusiv a minorului de 16 ani aflat în vizită, decedat ulterior, iar un alt soldat a fost rănit, a fost plasat în arest preventiv pentru 30 de zile. Precizarea a fost făcută pentru Realitatea.md, de purtătoarea de cuvânt a Procuraturii Generale (PG), Violina Moraru.

„La demersul procurorilor de la Cahul a fost aplicată măsura preventivă arestul preventiv pe un termen de 30 de zile”, a declarat Violina Moraru.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că tragedia s-a produs duminică, 10 mai 2026. Ulterior, luni, 11 mai, poliția a comunicat că minorul nu a decedat din cauza unui stop cardiac cum era anunțat inițial de autorități, ci preliminar a fost pătruns de glonțul care l-a rănit și pe militarul în termen.

Totodată, pe acest caz, Procuratura Generală a informat că organul de urmărire penală al Inspectoratului de Poliție Cahul, sub conducerea procurorilor din Cahul, a pornit o cauză penală pentru încălcarea regulilor de mânuire a armei, soldată din imprudență cu decesul unei persoane. Totodată, suspectul în vârstă de 20 de ani a fost reținut, iar în continuare urmează să fie recepționate concluziile experților privind cauza exactă a decesului minorului, pentru a fi decise măsurile procesuale ce se impun.

PG, despre tragedia de la Cahul: A fost pornită o cauză penală pentru încălcarea regulilor de mânuire a armei

 

Realitatea Live

22 Aug. 2026, 16:09
 // Categoria: Slider // Autor:  Realitatea.md
22 Aug. 2026, 16:09 // Slider //  Realitatea.md

Un raport al Serviciului de Cercetare al Congresului SUA (CRS) avertizează asupra intensificării amenințărilor hibride rusești în Europa. România este prezentată drept țintă principală a acestor acțiuni.

Documentul se referă la activități de sabotaj, atacuri cibernetice, ingerințe politice și încălcări ale spațiului aerian, informează Antena3. Potrivit raportului, asemenea acțiuni pot afecta nu doar stabilitatea și securitatea țării, ci și infrastructura critică, dezvoltarea resurselor energetice offshore și alte interese comerciale strategice ale României.

Autorii afirmă că asemenea operațiuni s-au intensificat atât ca număr, cât și ca gravitate, în timp ce Rusia folosește aceste tactici pentru a submina sprijinul european pentru Ucraina și pentru a destabiliza sau complica un răspuns european unitar la politicile și acțiunile Moscovei.

În document se mai arată că România și Bulgaria s-au fi confruntat cu o intensificare a amenințărilor hibride rusești începând din 2022. Printre acțiunile atribuite rușilor se numără inclusiv bruiajul GPS în Marea Neagră, dar și campaniile de dezinformare.

Cu referire la sabotaj, se precizează că în 2025, autoritățile române din domeniul informațiilor au anunțat că au dejucat o operațiune de sabotaj care viza infrastructura critică și au făcut conexiunea între suspect și „o rețea extinsă de sabotori care vizează țări europene, controlată prin intermediari de serviciile secrete ruse”. Într-un dosar penal aflat în desfășurare, suspectați sunt doi cetățeni ucraineni, care ar fi fost recrutați și coordonați de serviciile speciale ale Kremlinului.

Analiza indică că Moscova folosește războiul hibrid pentru a testa reacția statelor vizate și pentru a le consuma resursele, în timp ce oficialii NATO, UE și ai SUA consideră că intensificarea acestor acțiuni este legată cel puțin parțial de sprijinul occidental pentru Ucraina și de încercarea Moscovei de a slăbi unitatea transatlantică.

Relatând despre dezinformare, autorii notează că Rusia vrea să creeze un climat de incertitudine și anxietate în societatea românească, să fragmenteze coeziunea societății românești, erodeze încrederea în alianța NATO și instituțiile UE și să slăbească sprijinul pentru Ucraina.