Lansarea fondului „Vmeste” („Împreună”) de către administrația separatistă de la Tiraspol este rezultatul unei „administrații defectuoase” a regiunii transnistrene și o nouă tentativă de manipulare politică. Declarațiile au fost făcute de vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, pe fundalul crizei economice tot mai grave din stânga Nistrului, scrie BANI.MD.

„Este rezultatul unei administrații defectuoase a regiunii de către un grup de cetățeni care țin în captivitate locuitorii din această regiune, cetățenii Republicii Moldova. Este o acțiune, noi considerăm, în primul rând, politică. Pentru a utiliza în continuare retorica de manipulare și de propagandă, precum că situația din regiune este rezultatul unei influențe din afara acestei regiuni”, a declarat Chiveri.

Potrivit lui Valeriu Chiveri, soluția propusă prin fondul „Vmeste”, destinat colectării de bani pentru plata pensiilor, salariilor și altor cheltuieli sociale, este una „temporară și nesustenabilă”. În același timp, oficialul afirmă că oferta Chișinăului privind reintegrarea graduală a regiunii transnistrene rămâne deschisă.

„Oferta noastră este valabilă în continuare, reintegrarea graduală a regiunii și care va oferi posibilitatea depășirii acestei situații. Acest proces este în continuare susținut tot mai mult de majoritatea cetățenilor”, a mai declarat Chiveri.

Declarațiile vin după ce Sheriff, principalul holding economic din regiunea transnistreană, a anunțat o donație de 100 de milioane de ruble transnistrene, echivalentul a aproximativ 5,7 milioane de euro, către fondul „Vmeste”.

Fondul a fost lansat pe 11 mai de administrația separatistă de la Tiraspol, în contextul unui deficit bugetar tot mai mare și al dificultăților financiare din regiune. Autoritățile separatiste au îndemnat populația și companiile să contribuie financiar pentru susținerea cheltuielilor sociale.

Holdingul Sheriff, controlat de omul de afaceri Victor Gușan, domină economia regiunii transnistrene și activează în domenii precum comerțul, telecomunicațiile, combustibilii, sistemul bancar, mass-media și sportul. Grupul este adesea descris drept un „stat în stat” în regiunea separatistă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

#Tirspol #Vmeste

Rusia s-a retras oficial din Convenţia europeană pentru prevenirea torturii, Consiliul Europei precizând că prin aceasta se va pune capăt oricărei monitorizări independente a închisorilor ruseşti, relatează Digi24.

Astfel, comitetul european pentru prevenirea torturii nu mai poate verifica modul în care sunt trataţi deţinuţii în Rusia, notează sursa citată.

Moscova şi-a anunţat anul trecut intenţia de a se retrage din convenţie. Retragerea a intrat acum în vigoare.

Deşi Rusia a făcut parte din această convenţie încă de la sfârşitul anilor ’90, activiştii pentru drepturile omului au semnalat în mod constant că tortura şi tratamentele degradante sunt larg răspândite în secţiile de poliţie şi în centrele de detenţie din Rusia. De asemenea, aproape toţi prizonierii de război ucraineni eliberaţi în cadrul unor schimburi de prizonieri au relatat că au fost supuşi torturii în Rusia.

Comitetul a vizitat 450 de centre de detenţie în cadrul a 30 de misiuni între anii 1998 şi 2021. Cu toate acestea, comitetul a precizat că Rusia a fost singura ţară care aproape de fiecare dată nu a permis publicarea ulterioară a rapoartelor privind aceste vizite. Potrivit comitetului, au fost publicat rapoarte doar pentru patru dintre vizitele în Rusia.

După declanşarea războiului Rusiei în Ucraina, comitetul a anunţat că nu i s-a mai permis să efectueze nicio vizită.

Organismul a menţionat că a primit în mod repetat sesizări privind acte de tortură şi abuzuri în Rusia, precum şi în zonele din Ucraina aflate sub ocupaţie rusă.

Moscova şi-a justificat retragerea din convenţie afirmând că nu mai poate participa la comitetul pentru prevenirea torturii.