În pofida retragerii oficiale a lui Ilan Șor din politică, a lichidării partidului său și a dosarelor penale existente împotriva sa, influența lui politică la nivel local în Moldova nu a dispărut încă. Alegerile care vor avea loc în sudul țării, la Taraclia, și în centru, la Orhei – arată că este prea devreme să vorbim despre anihilarea completă a rețelei sale. Schemele au trecut prin rebranding, schimbare de nume și implicarea unor candidați „independenți” care au „mirosul” oligarhului fugar și a banilor săi.
Taraclia și așa-numiții candidați independenți
În Taraclia, mai mulți candidați independenți au fost anterior în structurile politice asociate cu Ilan Șor.
Nikolai Garanovski este un exemplu elocvent. La alegerile locale din 2023, a candidat pentru partidul Vozrozhdenie, care ulterior s-a alăturat blocului Pobeda format de Șor la Moscova, conform disinfo.md. Ulterior, Garanovski și-a anunțat plecarea din fracțiune și a început să se poziționeze ca un candidat independent. Cu toate acestea, în timpul campaniilor anterioare, numele său a apărut în mesaje SMS care îndemnau alegătorii să voteze pentru candidații asociați cu rețeaua criminală a lui Șor.
Natalia Vasilevskaia candidează, de asemenea, independent în cea mai mare comunitate bulgară din Moldova. Cu toate acestea, anterior a candidat pentru partidul „Inima Moldovei” al Irinei Vlah. Formațiunea a fost supusă anchetei pentru posibile finanțări ilegale, iar dezbaterea publică s-a concentrat pe posibile legături cu anumite proiecte din rețeaua lui Șor și surse externe de finanțare.
Candidatul cel mai evident conectat cu fostul partid Șor este Vasile Gaidarji. În perioada 2017-2018, a condus organizația teritorială a partidului din Taraclia și a participat la deschiderea birourilor acestuia, însoțindu-l personal pe Ilan Șor la evenimente din regiune. Ulterior, și-a schimbat preferințele politice, inclusiv partidul „Viitorul Moldovei” al Victoriei Furtună. În alegerile actuale, se poziționează ca un candidat independent. Traiectoria sa politică reflectă scenariul tipic pentru foștii membri ai rețelei Șor: trece de la un partid la altul, menținând influența locală, iar apoi se prezintă drept candidat independent.
Prin urmare, ceea ce vedem în Taraclia nu este un incident izolat, ci un model recurent: candidații cu un istoric în structurile legate de Șor candidează independent, distanțându-se de fostele echipe, menținând în același timp capitalul politic și electoral.
Orhei și factorul lui Costiuc
Orheiul rămâne un punct cheie pentru înțelegerea rezistenței acestei rețele criminale. Orașul, care s-a aflat sub controlul echipei lui Șor timp de peste un deceniu, continuă să demonstreze un nivel ridicat de loialitate față de moștenirea sa politică.
Victor Perțu, asociat cu partidul „Democrația Acasă” al deputatului populist Vasile Costiuc, joacă un rol important în campania electorală. Perțu a fost puternic integrat în structura politică a lui Șor, a participat la proteste, a apărut pe listele de partid, a deținut funcții administrative și a fost asociat public cu cercul apropiat al liderului.
Perțu încearcă să se distanțeze de fostele sale legături, dar întreaga sa campanie actuală a fost însoțită de sprijinul și prezența foștilor activiști, aleși locali și funcționari asociați anterior cu partidul Șor. Persoanele implicate în anchete privind mobilizarea și rețelele de influență electorală au fost înregistrate la evenimente și întâlniri publice.
Prezența Costiuc amplifică acest efect. Deși partidul său nu este afiliat oficial cu Șor, suprapunerea de facto cu infrastructura sa anterioară – prin candidați, activiști și rețele locale – creează impresia unei „reambalări”. În cazul Perțu, Comisia Electorală Centrală a indicat direct semnele unui „bloc electoral camuflat” între structura lui Costiuc și fostul partid Șor.
Pe lângă Pertu, alți candidați din Orhei au, de asemenea, legături directe sau indirecte cu fostul sistem. Diana Memeț a fost numită anterior primar interimar chiar de Șor și a fost inclusă în proiectele sale politice. Vasile Adașan a devenit președinte al Consiliului raional cu sprijinul partidelor afiliate acestei rețele. Sergiu Pîslaru a ocupat funcția de viceprimar în perioada în care administrația era controlată de echipa lui Șor.
Chiar și candidații fără legături directe sunt obligați să opereze în contextul unui sistem care a fost modelat de-a lungul anilor, care determină comportamentul alegătorilor și competiția politică.
O infrastructură care nu a dispărut
Factorul cheie în sustenabilitatea „efectului Șor” este, la urma urmei, infrastructura sa, formată în perioada sa de dominație. Această infrastructură include: rețele locale de activiști și coordonatori; experiență în mobilizarea alegătorilor, inclusiv campanii de masă și corespondență; canale informale de comunicare și influență; conexiuni administrative și de personal la nivel local și, cel mai important, un electorat loial.
Iată, de exemplu, o înregistrare audio a unei conversații cu o femeie din Orhei care a făcut parte dintr-o schemă de cumpărare de voturi. Ea recunoaște că rețeaua continuă să existe și intenționează să direcționeze voturile cumpărate către candidatul Vasile Adașan în următoarele alegeri.
În aceste circumstanțe, principalul risc nu constă în revenirea directă a lui Șor în politică, ci în restaurarea treptată a influenței sale prin intermediul unor noi actori. Candidații „independenți”, formal neafiliați vechiului sistem, ar putea servi efectiv drept extensie a acestuia.
Combinația tuturor factorilor de mai sus creează premisele pentru ca fosta rețea nu doar să supraviețuiască, ci și să se adapteze la noile condiții politice și să ocupe poziții cheie în Taraclia și Orhei.
Prin urmare, alegerile din aceste raioane devin un test nu numai pentru candidații individuali, ci și pentru capacitatea sistemului politic moldovenesc de a face față formelor de influență transformate. Formal, Șor a plecat, dar sistemul său continuă să funcționeze prin intermediul oamenilor, al conexiunilor și al mitei alegătorilor.
