În unele zone din România a nins miercuri, 13 mai, iar la stația meteo de la Vârful Omu stratul de zăpadă a ajuns la aproape doi metri. Ninsori au fost semnalate și în Masivul Postăvaru în cursul zilei de marți, iar în Pasul Prislop, una dintre cele mai înalte trecători din Carpații Orientali, mai mulți șoferi au surprins imagini cu fulgii de zăpadă, transmite Antena3.ro.

Peisajele de iarnă apărute la final de primăvară au fost generate de cele două cicloane care traversează România în această săptămână. Din acest motiv, miercuri dimineață, temperaturile au coborât până la minus 10 grade în zona Țarcu. Valori negative s-au înregistrat și la Bâlea Lac, Semenic, precum și pe Vârful Omu.

Ninsori și temperaturi negative la mijlocul lunii mai, în România

În unele zone din România, ninsorile au continuat şi astăzi. Este vorba despre judeţul Alba, Harghita şi Bihor. Unii dintre şoferi au filmat fulgii de zăpadă care au îmbrăcat totul în alb, iar imaginile au fost distribuite pe reţelele sociale.

Turiştii care au urcat marţi, 12 mai, în Masivul Postăvaru au avut parte de un peisaj de basm alb. Unii dintre ei au filmat scenele cu stratul de zăpadă care s-a aşternut, iar imaginile au fost publicate pe social media, unde au stârnit numeroase reacţii, potrivit sursei citate.

Fenomenul este neobișnuit pentru această perioadă a anului, când, în mod obișnuit, condițiile meteo în zonele de altitudine încep să devină mai blânde, cu accent pe topirea zăpezii și tranziția spre sezonul cald.

Ninsorile şi-au făcut simţită prezenţa şi în Pasul Prislop, aflat la graniţa dintre Munţii Rodnei şi Munţii Maramureşului.

Iată ce temperaturi s-au înregistrat în această dimineață: -10 grade în Țarcu; -7 grade Vlădeasa; -6 grade Bâlea Lac; -6 grade Semenic; -5 grade Vf. Omu; -5 grade Parâng; -3 grade Stâna de Vale și -3 grade la Călimani.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

România trece printr-un veritabil carusel meteorologic în această săptămână. După furtunile puternice de marţi, care au pus aproape toată țara sub cod galben, meteorologii avertizează că urmează o răcire bruscă și accentuată, de miercuri. Deși vineri se încălzește, weekendul este din nou în pericol: un alt ciclon, de data aceasta mediteranean, va lovi România cu ploi torențiale și furtuni.

Marţi, Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a anunţat că ţara noastră se află sub influența unei mase de aer cald și umed, asociată unui ciclon format deasupra Țărilor Baltice și Belarusului. Din acest motiv, în cea mai mare parte a țării sunt așteptate averse torențiale, descărcări electrice, vijelii și grindină.

#luna mai #ninsori #Romania

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china