Partidul de guvernare, PAS, este acuzat de acte de populism și lipsă de transparență pe marginea proiectului de modificare a Legii cu privire la Procuratură, informează Realitatea.md. Acuzațiile vin din partea coordonatorului de proiecte din cadrul Centrului Analitic Independent Expert-Grup, Dionis Cenușă, care afirmă că abordarea celor de la PAS este populistă și încurajează și mai mult decizii arbitrare, grăbite și neconforme cu procedurile se transparență sau statul de drept.

„Autorii proiectului și cei din majoritate nu au dorit să-și asume deloc faptul că au încălcat procedurile de transparență, reiterate de unii reprezentanți ai societății civile, dar și de reprezentantul autonomiei găgăuze. Principiile de transparență nu sunt aplicate selectiv, ci permanent.

Mai mult ca atât, asemenea consultări publice se fac în timp oportun și pentru a atrage toți actorii vizați. Dacă e necesar, se organizează mai multe runde de consultări publice. Nu e vorba de o bifă pentru a raporta la UE, deoarce UE va fi obligată să reflecte toate neajunsurile procesului legislativ (sper, în detaliu), dacă acestea vor avea loc.

De asemenea, reprezentanții majorității parlamentare nu au făcut nicio promisiune legată de consultarea obligatorie a proiectului de lege cu Consiliul Europei / Comisia de la Veneția. Acest lucru este un angajament internațional al Moldovei, nu un capriciu politic al unei guvernări sau alteia”, scrie Dionis Cenușă într-un comentariu.

De asemenea, expertul atrage atenția asupra faptului că procurorii au criticat acest proiect de lege, apărându-și pozițiile, iar unii din majoritatea parlamentară au venit la consultări pentru a lansa mesaje politice (pentru a satisface sentimentul de răzbunare împărtășit de susținătorii lor din rețelele de socializare).

„Procuratura trebuie reformată, dar conform legii și standardelor europene (la care face referință PAS), nu în baza unui contract electoral, bazat pe populism, al PAS.

Evaluarea procurorului general este necesară, dar mecanismul trebuie sa excludă politicul și sentințele politice. În cadrul mecanismului de filtrare al judecătorilor și procurorilor, menționat astăzi de deputata Stamate, se prevede atragerea experților occidentali. Cu atât mai mult pentru evaluarea procurorului general ar merita atragerea unor specialiști apolitici din UE/Occident. Chiar dacă majoritatea parlamentară încearcă să convingă publicul că schimbarea legii nu se face pentru a fi aplicată asupra lui Stoianoglo, Președintele Sandu și Ministrul Litvinenco au exprimat de nenumărate ori că Stoianoglo ar trebui să plece. Deci actuala lege are un scop politic concret pentru cadrul actual – fie de a-l înlătura pe procuror sau de a exercita presiune asupra lui. E important să se recunoască acest lucru.

Deși opoziția a criticat proiectul de lege, cu multe argumente preluate de la societatea civilă și de la procurori, aceasta a făcut referință la hotărârile Curții Constituționale. Aceste hotărâri au constatat câ multe legi și inițiative adoptate de Socialiști au fost neconstituționale exact pe motivele de nerespectare a procedurilor de adoptare a legilor. Ar fi bine ca Socialiștii să le spună celor de la PAS, în formă deschisă, ca cei din urmă să nu repete greșelile forțelor pro-ruse”, mai spune expertul.

În context, Dionis Cenușă susține că modul de adoptare a acestui proiect de lege se încadrează în condiționalitatea politică a asistenței macro-financiare a UE, așteptat foarte mult de Moldova. De aceea, este extrem de important ca Delegația UE și instituțiile de la Bruxelles să le dea semnale celor de la guvernare. Popularii Europeni ar trebui să fie primii interesați ca PAS-ul să nu calce strâmb.

„Reformarea procuraturii e necesară, inclusiv evaluarea procurorului general, dar respectând principiile și practicile menționate mai sus.

Politizarea procuraturii va crea și mai multă presiune asupra instituției din partea multitudinii de interese politice”, conchide expertul.

#dionis cenusa #Legea cu privire la Procuratura

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.