Republica Moldova va avea un mecanism național de rezerve de urgență pentru produsele petroliere. Prevederile privind crearea unui sistem prin care statul și companiile importatoare vor constitui stocuri de benzină, motorină, kerosen, păcură și gaz petrolier lichefiat, ce vor putea fi utilizate în situații de urgență, a fost aprobat de cabinetul de miniștri.

Autoritățile consideră că astfel va fi redusă vulnerabilitatea țării la șocurile externe și va fi asigurată continuitatea aprovizionării economiei și cetățenilor cu carburanți.

Sistemul a fi creat gradual, timp de opt ani, astfel încât piața să se poată adapta la noul mecanism. Nivelul complet al rezervelor strategice urmează să fie atins până pe 1 iulie 2034.

„În Republica Moldova vor fi asigurate stocuri echivalente cu minimum 90 de zile de importuri nete sau 61 de zile de consum intern, în funcție de indicatorul mai mare. Modelul propus prin lege este unul hibrid: 50% din obligația de stocare va reveni Entității Centrale de Stocare, iar cealaltă jumătate – companiilor importatoare de produse petroliere. Această formulă permite împărțirea responsabilităților între stat și piață, fără a pune întreaga presiune financiară asupra bugetului public sau asupra operatorilor economici”, transmite serviciul de presă al Executivului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Entitatea responsabilă de stocare va fi creată sau desemnată de Executiv. Instituția va contribui la constituirea și menținerea rezervelor de urgență ale statului, astfel încât Republica Moldova să poată interveni atunci când vor exista crize de aprovizionare.

Cel puțin jumătate din stocurile de urgență vor trebui păstrate pe teritoriul Republicii Moldova. Restul carburantului va putea fi ținut în alte state, în baza unor acorduri bilaterale, sau sub alte forme permise de legislație. Noile reglementări vor mai introduce un mecanism de monitorizare a rezervelor, Ministerul Energiei va administra registrul național al stocurilor de urgență, iar Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică va supraveghea respectarea obligațiilor de stocare de către operatorii economici.

În situații de criză, decizia privind utilizarea rezervelor va fi luată în cadrul mecanismului național de management a crizelor.

#combustibil #Moldova #rezerve #stocuri #urgenta

Valul de caniculă care s-a abătut asupra Italiei, cel de-al patrulea din acest an, este prognozat să continue cel puțin încă o săptămână, temperaturile urmând să se apropie de valori de 38-39 de grade Celsius în unele zone, informează luni agenția ANSA.

Luni, 19 dintre cele 27 de mari orașe monitorizate de Ministerul Sănătății în vederea emiterea alertelor de caniculă erau vizate de gradul maxim de alertă, codul roșu – Ancona, Bari, Bologna, Campobasso, Catania, Civitavecchia, Florența, Frosinone, Genova, Latina, Messina, Napoli, Palermo, Perugia, Pescara, Reggio Calabria, Rieti, Roma și Viterbo. Brescia li se va alătura miercuri, iar numărul total al orașelor vizate de cod roșu va ajunge astfel la un total de 20.

Pentru prima dată, toate cele 27 de mari orașe au fost vizate joi de un cod roșu, deși furtunile care s-au produs ulterior au contribuit la o ușoară scădere a temperaturilor în mare parte din nordul Italiei. Codul roșu (nivelul 3) indică o situație de urgență provocată de caniculă prelungită și care presupune un risc general ridicat pentru sănătate, chiar și pentru tinerii care au o stare bună de sănătate, transmite Agerpres.

Potrivit experților, canicula din vara aceasta ar putea provoca un număr de decese cuprins între 5.000 și 7.000 peste numărul obișnuit. Printre acestea și un bărbat din Republica Moldova care muncea ilegal pe un șantier și care a murit pe 4 august în prima lui zi de muncă. Potrivit autopsiei, decesul a fost provocat de un șoc termic și de un infarct. Trei persoane au murit duminică după ce li s-a făcut rău pe când se aflau la mare – o femeie de 68 de ani în apropiere de Salerno, un bărbat de 80 de ani la Ansedonia și un bărbat de 61 de ani în Cinque Terre, Liguria.

Potrivit oamenilor de știință, criza climatică cauzată de emisiile de gaze cu efect de seră provocate de activitățile umane face ca evenimente meteo extreme precum valurile de caniculă, secetă, furtunile și inundațiile să fie mai frecvente și mai intense.