Mișcarea civică ”Construim Încredere” a transmis Parlamentului Republicii Moldova o opinie detaliată privind proiectul Codului cu privire la organizarea și funcționarea Parlamentului, semnalând mai multe riscuri ce pot afecta transparența, calitatea procesului legislativ și echilibrul democratic.

În opinia elaborată, Mișcarea civică ”Construim Încredere” constată că proiectul reprezintă un demers necesar de sistematizare a cadrului normativ parlamentar. Totuși, în forma actuală, acesta pune un accent mai mare pe dimensiunea administrativă și procedurală și mai puțin pe consolidarea garanțiilor democratice privind transparența, participarea publică și drepturile opoziției parlamentare.

”De asemenea, unele prevederi riscă să mențină sau chiar să accentueze probleme semnalate anterior de instituții europene și internaționale, inclusiv privind transparența procesului legislativ, consultările publice și echilibrul procedural în activitatea Parlamentului”, se menționează într-un comunicat de presă al mișcării.

Printre principalele probleme identificate se numără:

transparența și participarea publică insuficientă, inclusiv reducerea termenelor de publicare a ordinii de zi comparativ cu regulamentul parlamentar actual;
posibilitatea utilizării excesive a procedurilor accelerate, fără criterii clare și fără limite care să prevină abuzurile;
mecanisme insuficiente pentru protejarea rolului opoziției parlamentare și prevenirea concentrării excesive a controlului procedural;
posibile riscuri de neconstituționalitate în reglementarea interdicției schimbării afilierii politice a deputaților;
lacune tehnico-juridice privind aplicarea unor sancțiuni prevăzute de proiect.

Printre propunerile formulate de Mișcarea civică „Construim Încredere” se regăsesc:

publicarea ordinii de zi cu minimum 5–7 zile înainte de ședințele plenare;
garantarea caracterului public al ședințelor comisiilor parlamentare;
alinierea termenelor de consultare publică la standardele prevăzute de Legea nr. 239/2008 privind transparența în procesul decizional;
definirea unor criterii obiective și clare pentru aplicarea procedurilor de urgență;
instituirea unui mecanism colegial de elaborare a agendei parlamentare, cu reprezentarea proporțională a tuturor fracțiunilor.

”Republica Moldova se află într-un moment important al parcursului său european, iar consolidarea standardelor democratice în activitatea Parlamentului este esențială. Un Cod parlamentar modern trebuie să întărească transparența, participarea publică, echilibrul procedural și drepturile tuturor actorilor parlamentari, astfel încât reforma să contribuie la consolidarea încrederii în instituțiile democratice”, menționează autorii.

Analiza Mișcării civice ”Construim Încredere” are la bază documentele recente ale instituțiilor europene și internaționale relevante pentru evaluarea standardelor democratice, inclusiv Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova 2025, Opinia preliminară OSCE/ODIHR asupra proiectului de Cod, rapoartele Comisiei de la Veneția și Raportul CSO Meter Moldova 2025.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#CRED #parlament #regulament

Uniunea Europeană se confruntă cu o criză a prețurilor la energie, pe fondul perturbărilor de pe piețele petrolului și gazelor provocate de războiul din Iran. Comisarul european pentru Energie, Dan Jorgensen, le-a transmis miniștrilor Energiei din statele membre că guvernele ar trebui să ia în calcul măsuri pentru reducerea consumului de gaze naturale și electricitate, scrie adevărul.ro.

„Ne confruntăm cu o criză a prețurilor legată de o criză a aprovizionării”, a transmis Jorgensen, într-o scrisoare adresată miniștrilor europeni.

Potrivit Reuters, Europa este puternic dependentă de importurile de petrol și gaze, iar perturbarea transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz pune presiune suplimentară asupra piețelor internaționale. Prin acest coridor trece în mod normal o parte semnificativă din comerțul mondial cu petrol și gaze naturale lichefiate.

Deocamdată, Uniunea Europeană nu se confruntă cu o lipsă de gaze, însă prețurile ridicate complică eforturile statelor membre de a-și reface rezervele înaintea iernii. Depozitele europene sunt în prezent mai puțin umplute decât în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce crește presiunea asupra guvernelor pentru pregătirea sezonului rece.

Jorgensen susține că UE este mai bine pregătită decât în criza energetică din 2021, când reducerea livrărilor rusești a provocat presiuni majore asupra pieței europene. Capacitatea mai mare de import de gaze naturale lichefiate, dezvoltarea energiei regenerabile și reducerea consumului de gaze sunt printre factorii care au îmbunătățit situația.

Comisarul european le-a cerut statelor să continue pregătirile și să ia în calcul măsuri care să sprijine umplerea depozitelor de gaze sau să reducă cererea de gaze și electricitate atât timp cât situația o impune. Printre exemplele menționate se numără limitarea temperaturilor în clădirile publice, restricționarea încălzirii spațiilor exterioare și oprirea iluminatului public care nu este necesar.

Criza energetică este legată de conflictul din Orientul Mijlociu și de perturbările transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz, o rută esențială pentru comerțul mondial cu energie. Traficul navelor prin strâmtoare a scăzut puternic în ultimele săptămâni, deși unele exporturi de petrol continuă.