Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a îndemnat joi cele 27 de state membre să se adapteze la ritmul rapid în care Ucraina avansează pe calea reformelor necesare pentru aderarea la Uniunea Europeană (UE) și a pledat pentru accelerarea procesului de deschidere a ușilor atât pentru Ucraina, cât și pentru Republica Moldova, informează EFE, transmite Agerpres.ro.

Văzând „că o țară aflată în război, pentru că a fost invadată, este capabilă să recupereze atât de impresionant volumul de muncă legislativă și tehnică pe care alte țări îl au într-un deceniu, nu putem privi în altă parte și să nu ne adaptăm la acest ritm”, a declarat politiciana conservatoare malteză într-un discurs la forumul de securitate Globsec care are loc la Praga.

Deși nu s-a aventurat să ofere o dată specifică de aderare, Metsola a recunoscut că, având în vedere eforturile Kievului și faptul că Ucraina „luptă pentru securitatea noastră”, ar fi greșit să se amâne aderarea acestei țări.

Metsola a făcut aceste declarații după ce s-a aflat că cancelarul german Friedrich Merz a propus joi, într-o scrisoare adresată conducerii Uniunii Europene, crearea statutului de „membru asociat” pentru Ucraina.

Președinta Parlamentului European a avertizat, de asemenea, că nedeschiderea ușilor pentru Ucraina și Republica Moldova ar putea fi exploatată de țările vecine pentru a deraia procesul de integrare.

„Dacă nu facem acest lucru, este în interesul altor țări să facă opusul și nu putem permite acest lucru în timp de război, așa cum se întâmplă acum”, a declarat Metsola.

Subliniind că „securitatea și apărarea” sunt acum cea mai mare prioritate, deoarece fără ele „nu avem nimic”, ea a insistat că extinderea UE este „cea mai bună garanție de securitate pe care o putem oferi” țărilor candidate.

Republica Moldova, țara cu care UE a inițiat procedurile de aderare la scurt timp după invazia Rusiei în Ucraina, „este gata să înceapă negocierile pentru toate capitolele”, a declarat președinta acestei, Maia Sandu, la același forum.

După ce a denunțat interferența Moscovei în procesele electorale ale țării sale prin finanțarea ilegală a partidelor și a oligarhilor corupți, Maia Sandu a recunoscut că, pentru Republica Moldova, integrarea în UE „este strategică pentru supraviețuirea sa ca democrație”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Moldova adera la UE #Moldova Ucraina UE #Roberta Metsola #Ucraina UE

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.