Începutul sezonului estival vine cu prețuri ridicate pentru pasagerii care zboară din Chișinău. Potrivit unei analize publicate de pagina specializată în aviație Runway09, cererea pentru zborurile operate de pe aeroportul din capitală depășește oferta disponibilă, iar lipsa unei concurențe suficiente ar permite companiilor aeriene să mențină tarife la niveluri foarte înalte, transmite BANI.MD.

Conform sursei citate, la wizzair.com, unele dintre cele mai scumpe bilete tur-retur pentru începutul verii ajung la aproximativ 303 euro spre Milano, 364 euro spre Paris, 422 euro spre Dortmund și peste 600 de euro pentru Barcelona. Totodată, un zbor tur-retur spre Larnaca poate ajunge la circa 574 de euro, în timp ce cursele spre Nisa sau Copenhaga depășesc pragul de 390–420 de euro.

Și skyup.aero ar practica tarife similare pe anumite destinații. Potrivit Runway09, un zbor tur-retur spre Palma de Mallorca ajunge la aproximativ 446 de euro, iar spre Barcelona depășește 400 de euro.

În același timp, turkishairlines.com ar beneficia de poziția dominantă pe ruta Chișinău–Istanbul. Potrivit analizei, tarifele pentru această destinație variază între 295 și 353 de dolari, echivalentul a aproximativ 270–325 de euro, pe fondul cererii ridicate pentru conexiunile prin Istanbul.

Autorii analizei susțin că anularea unor curse operate anterior de companii locale și presiunea sezonului de vacanță contribuie la menținerea prețurilor ridicate pe piața aeriană.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Precizăm că în contextul începerii sezonului călătoriilor și al posibilelor majorări ale costurilor, inclusiv din cauza scumpirii carburanților, Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Produselor Nealimentare și Protecția Consumatorilor (ISSPNPC) vine cu o serie de recomandări pentru consumatori și agențiile de turism, pe care le puteți găsi în acest LINK.

#pret #scumpiri #vacanta

Hotelul Zarea din centrul istoric al Chișinăului a rămas fără cumpărător, deși autoritățile l-au scos la privatizare pentru 106 milioane de lei, iar premierul Vasile Tofan a promovat anterior vânzarea imobilului. Directorul Agenției Proprietății Publice (APP), Ion Dodon, recunoaște că licitația nu a avut rezultatul așteptat și admite că instituția trebuie să se pregătească mai bine pentru următoarea tentativă de privatizare, scrie Bani.md.

„Nu s-a vândut, nu este cel mai bun lucru”, a declarat Ion Dodon în cadrul emisiunii de la Moldova 1, referindu-se la eșecul procedurii de privatizare a hotelului.

Șeful APP a explicat că rezultatul poate fi pus inclusiv pe seama condițiilor mai puțin favorabile pentru investiții, însă a admis că autoritățile trebuie să își îmbunătățească modul în care pregătesc și promovează activele scoase la vânzare. Potrivit acestuia, o nouă licitație ar trebui precedată de o informare mai eficientă a potențialilor investitori.

Eșecul este cu atât mai vizibil cu cât privatizarea Hotelului Zarea beneficiase anterior de promovare la nivelul conducerii Guvernului. Premierul Vasile Tofan a realizat un stand-up în fața imobilului, prezentând oportunitatea de investiție și încercând să atragă atenția asupra proprietății de stat scoase la vânzare.

Cu toate acestea, promovarea publică nu s-a transformat într-o tranzacție, iar hotelul a rămas în proprietatea statului.

Un detaliu important este că viitorul cumpărător nu ar fi fost obligat să păstreze destinația hotelieră a clădirii. Potrivit directorului APP, condițiile privatizării ofereau investitorului libertatea de a decide cum să valorifice imobilul, inclusiv prin transformarea acestuia în spații de birouri sau într-un complex cu destinație mixtă.

„Oportunități, de fapt, acolo sunt destul de multe”, a afirmat Ion Dodon, subliniind că amplasarea proprietății și posibilitățile de reconversie ar putea reprezenta argumente importante pentru eventualii cumpărători.

Directorul APP a dat asigurări că instituția va avea o abordare mai activă la următoarea procedură de privatizare, astfel încât investitorii să cunoască mai bine potențialul economic al imobilului.

Între timp, datele financiare ale Hotelului Zarea arată o deteriorare puternică a profitabilității. Dacă în 2024 întreprinderea a raportat un profit de aproape 200.000 de lei, în 2025 câștigul a coborât la puțin peste 28.000 de lei. Astfel, profitul s-a redus cu aproximativ 86% într-un singur an.

Raportat la prețul de pornire de 106 milioane de lei, profitul anual al hotelului reprezintă doar o fracțiune infimă din valoarea cerută de stat. Totuși, această comparație nu reflectă neapărat valoarea economică a proprietății, întrucât prețul de privatizare poate fi influențat în principal de amplasarea și potențialul imobiliar al clădirii, nu doar de rezultatele activității hoteliere.

Ion Dodon consideră că performanțele financiare modeste demonstrează limitele administrării unor asemenea afaceri de către stat, într-un sector în care concurența privată este puternică.

„Asta ne arată nu faptul că acolo ar fi puține oportunități pentru mediul privat, ci, dimpotrivă, arată că statul nu este cel mai bun administrator și poate nici nu are ce căuta în acest mediu concurențial”, a declarat directorul Agenției Proprietății Publice.

Deocamdată, autoritățile nu au anunțat, în informațiile prezentate, o dată concretă pentru reluarea licitației și nici dacă prețul de pornire de 106 milioane de lei va fi menținut sau revizuit.

Astfel, după promovarea publică făcută de premier și prima tentativă nereușită de privatizare, statul rămâne proprietarul unui hotel amplasat într-o zonă valoroasă a Capitalei, dar care generează un profit anual de numai câteva zeci de mii de lei.