Statul va cheltui 450.000 de lei pentru sistemul informațional „e-Zilier”. Conceptul așteaptă aprobarea Guvernului, iar ulterior tot atâția bani se vor cheltui pentru întreținerea softului, din 2027 până în 2029.

Conform autorităților, scopul sistemului este de a crea un mecanism digital pentru generarea, distribuirea și gestionarea voucherelor digitale destinate zilierilor, precum și „simplificarea maximă a procesului de înregistrare a acestora de către beneficiarii de lucrări necalificate cu caracter ocazional”.

Voucherul va fi generat de beneficiarul lucrărilor prestate și va include informații despre valoarea netă a remunerării, va avea un cod unic, data lucrărilor prestate, adresa localității.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Sistemul informațional, dezvoltat de Ministerul Muncii și Protecției, își propune să simplifice procesele administrative pentru angajatori prin eliminarea evidenței pe suport de hârtie. Unul dintre cele mai semnificative efecte asupra sectorului privat îl reprezintă simplificarea procedurilor administrative. Prin noul sistem informațional „e-Zilier”, angajatorii pot înregistra zilierii, achita impozitul pe venit, contribuțiile de asigurări sociale. Totodată, prin implementarea sistemului informațional „e-Zilier”, nu va fi necesară raportarea către Inspectoratului de Stat al Muncii deoarece accesul la datele din sistemul informațional a inspectorilor de muncă va fi, în timp real și va oferi posibilitatea verificării formalizării muncii zilierilor”, conform reprezentanților Ministerului Muncii.

Autoritățile consideră că evidența pe suport de hârtie a zilierilor este ineficientă și descurajantă. Responsabilii consideră că implementarea unui sistem digital de evidență ar simplifica procedura de raportare și ar putea reduce nivelul de muncă informală în sectorul agricol.

#cheltuieli #Guvern #Ministerul Muncii #sistem informațional #zilieri

La 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au semnat, la Moscova, Pactul Ribbentrop-Molotov, un tratat de neagresiune care a schimbat radical echilibrul politic din Europa și a deschis calea pentru declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial. Documentul a fost semnat de miniștrii de externe ai celor două state, Joachim von Ribbentrop și Viaceslav Molotov, în prezența lui Iosif Stalin, transmite IPN.

Tratatul, valabil 10 ani, a fost însoțit de un protocol secret prin care cele două puteri își delimitau sferele de influență în Europa de Est. În baza acestuia, teritorii din regiune au fost ulterior împărțite între Germania nazistă și URSS. La scurt timp, Germania a atacat Polonia din vest, iar Uniunea Sovietică a invadat-o din est, începând împărțirea teritoriului polonez între cele două regimuri totalitare.

Consecințele pactului au fost dramatice pentru statele din Europa Centrală și de Est. Uniunea Sovietică a anexat, în perioada următoare, teritorii din România, țările baltice și alte zone ale regiunii, în timp ce populațiile din teritoriile ocupate au fost supuse represiunii, deportărilor și altor forme de persecuție. Pactul este considerat unul dintre actele care au contribuit decisiv la instaurarea unei perioade de dominație totalitară în centrul și estul Europei.

În iunie 1941, Germania nazistă a încălcat înțelegerea și a atacat Uniunea Sovietică, declanșând operațiunea Barbarossa. Alianța de conjunctură dintre Hitler și Stalin s-a încheiat astfel, însă efectele acordului din 1939 au continuat să se manifeste mult timp după dispariția celor două regimuri. România, Polonia, Finlanda, Letonia, Estonia și Lituania au fost țările afectate direct de schimbarea frontierelor în urma pactului și a politicii sovietice de expansiune.

La 87 de ani de la semnarea documentului, deși Germania nazistă și Uniunea Sovietică au dispărut, consecințele deciziilor luate de cele două regimuri continuă să influențeze relațiile și percepțiile politice din Europa Centrală și de Est.