Președintele Comitetului pentru apărare națională din cadrul Parlamentului Estoniei, Grigore-Kalev Stoicescu, efectuează o vizită în Republica Moldova în perioada 26–28 mai, agenda fiind axată pe cooperarea în domeniul securității și apărării, anunță într-un comunicat de presă Parlamentul.

Oficialul estonian va avea întrevederi cu președintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp, împreună cu membrii comisiei. De asemenea, sunt programate discuții cu deputații din Grupul de prietenie cu Estonia, condus de Andrian Cheptonar.

Programul vizitei include și întrevederi cu viceprim-ministrul pentru reintegrare, Valeriu Chiveri, cu ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, precum și cu secretarul de stat al Ministerului Afacerilor Externe, Valeriu Mija.

Totodată, oficialul estonian va vizita Academia Militară a Forțelor Armate „Alexandru cel Bun”, unde va avea discuții cu conducerea instituției.

Vizita are loc în contextul consolidării dialogului bilateral și al cooperării dintre Republica Moldova și Estonia în domeniul securității regionale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#deputati #oficial estonian #parlament

La 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au semnat, la Moscova, Pactul Ribbentrop-Molotov, un tratat de neagresiune care a schimbat radical echilibrul politic din Europa și a deschis calea pentru declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial. Documentul a fost semnat de miniștrii de externe ai celor două state, Joachim von Ribbentrop și Viaceslav Molotov, în prezența lui Iosif Stalin, transmite IPN.

Tratatul, valabil 10 ani, a fost însoțit de un protocol secret prin care cele două puteri își delimitau sferele de influență în Europa de Est. În baza acestuia, teritorii din regiune au fost ulterior împărțite între Germania nazistă și URSS. La scurt timp, Germania a atacat Polonia din vest, iar Uniunea Sovietică a invadat-o din est, începând împărțirea teritoriului polonez între cele două regimuri totalitare.

Consecințele pactului au fost dramatice pentru statele din Europa Centrală și de Est. Uniunea Sovietică a anexat, în perioada următoare, teritorii din România, țările baltice și alte zone ale regiunii, în timp ce populațiile din teritoriile ocupate au fost supuse represiunii, deportărilor și altor forme de persecuție. Pactul este considerat unul dintre actele care au contribuit decisiv la instaurarea unei perioade de dominație totalitară în centrul și estul Europei.

În iunie 1941, Germania nazistă a încălcat înțelegerea și a atacat Uniunea Sovietică, declanșând operațiunea Barbarossa. Alianța de conjunctură dintre Hitler și Stalin s-a încheiat astfel, însă efectele acordului din 1939 au continuat să se manifeste mult timp după dispariția celor două regimuri. România, Polonia, Finlanda, Letonia, Estonia și Lituania au fost țările afectate direct de schimbarea frontierelor în urma pactului și a politicii sovietice de expansiune.

La 87 de ani de la semnarea documentului, deși Germania nazistă și Uniunea Sovietică au dispărut, consecințele deciziilor luate de cele două regimuri continuă să influențeze relațiile și percepțiile politice din Europa Centrală și de Est.