Organizația Națiunilor Unite avertizează că lumea are la dispoziție aproximativ șase luni pentru a preveni o posibilă criză alimentară majoră, în contextul riscurilor legate de blocarea Strâmtoarea Ormuz, scrie Antena3.

Potrivit analizei citate de Politico, o eventuală închidere a acestei rute maritime strategice nu ar reprezenta doar o perturbare temporară, ci ar putea genera un șoc sistemic asupra prețurilor globale la alimente.

„Începeți să gândiți serios despre cum să creștem capacitatea de absorbție a țărilor, cum să le sporim reziliența la acest blocaj, astfel încât să începem să minimizăm impacturile potențiale”, a precizat Maximo Torero, economist-șef al FAO, într-un podcast publicat zilele trecute.

Experții avertizează că efectele s-ar putea resimți în următoarele 6–12 luni, în lipsa unor măsuri rapide din partea guvernelor. Blocarea tranzitului prin Strâmtoarea Ormuz ar afecta lanțurile de aprovizionare, în special prin creșterea costurilor la energie și transport, factori care influențează direct prețurile produselor alimentare.

Avertismentul vine după ce Comisia Europeană a prezentat mult așteptatul său plan de acțiune privind îngrășămintele.

Răspunsul Uniunii Europene la o criză iminentă a îngrășămintelor, care ar declanșa majorări de prețuri la alimente, este să folosească mai mult bălegar de vacă, potrivit unor documente obținute de Politico.

Spre dezamăgirea fermierilor, Comisia Europeană nu are de gând să elimine taxa de carbon la frontieră (CBAM) pentru îngrășămintele importate din Rusia și Belarus.

Totuși, planul Comisiei Europene de a consolida aprovizionarea Europei, care urmează să fie prezentat marți, se concentrează pe o abordare de reglementare pe termen lung, prin reciclarea unei cantități mai mari de bălegar și deșeuri agricole în îngrășăminte.

Europa își produce cea mai mare parte a îngrășămintelor folosind gaze importate. Când strâmtoarea Ormuz s-a închis la sfârșitul lunii februarie, prețurile gazelor au crescut, iar piețele globale ale îngrășămintelor s-au înăsprit, împingând prețurile cu aproximativ 70% peste nivelurile din 2024.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#criza #ONU #Ormuz

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.