În această dimineață procurorii și ofițerii din cadrul Procuratura Anticorupție, împreună cu ofițeri ai Centrul Național Anticorupție și ai Inspectoratul General al Poliției , au desfășurat zeci de percheziții în mai multe penitenciare și alte locații din țară. Acțiunile au fost realizate cu suportul Ministerul Justiției, precum și al ofițerilor din cadrul structurilor speciale ale MAI, inclusiv Brigada de Poliție cu Destinație Specială „Fulger” și Detașamentul cu Destinație Specială „Pantera”.

„Acțiunile au avut loc în cadrul unei cauze penale ce vizează posibile fapte de corupere activă și pasivă ale unor persoane implicate în procesul de implementare și aplicare a amnistiei acordate cu ocazia aniversării a 30-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, precum și în aplicarea prevederilor articolelor 91 și 92 din Codul penal. Fapte de corupere comise inclusiv cu implicarea unor persoane condamnate la închisoare. Schema infracțională a avut ca rezultat eliberarea din detenție a mai multor persoane condamnate la închisoare pe viață”, anunță Procuratura Generală.

Autoritățile precizează că acțiunile de urmărire penală continuă pentru stabilirea tuturor circumstanțelor și identificarea persoanelor implicate.

Totodată, este reiterat principiul prezumției de nevinovăție, până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#amnistie #detinuti #Percheziții #Procuratura Generala

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.