Fenomenul torturii în Republica Moldova și-a redus considerabil amploarea în ultimii ani, iar în prezent procurorii instrumentează doar 10 cauze penale pe fapte de tortură agravantă, aliniatul 3 și 4 din codul penal. Declarația a fost făcută de Victor Furtuna, procuror-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), în cadrul consultărilor publice a proiectului de lege care prevede fortificarea mecanismelor de combatere a corupției, a criminalității financiare și criminalității organizate de Comisia juridică, pentru numiri și imunități.
Furtuna susține că astfel de cazuri nu mai reprezintă un fenomen extins la nivelul organelor de drept.
Potrivit acestuia, cele 10 dosare aflate în gestiunea instituției reprezintă un număr redus în raport cu volumul total de cauze investigate de procurorii specializați. În prezent, PCCOCS are în lucru aproximativ 360 de dosare, inclusiv pe infracțiuni grave precum contrabanda, spălarea banilor sau trădarea de patrie.
Șeful PCCOCS a explicat că o provocare mai mare o reprezintă numeroasele plângeri privind presupuse acte de tortură depuse de persoane reținute în cadrul proceselor penale. Potrivit acestuia, astfel de sesizări sunt frecvent utilizate de apărători imediat după reținerea unui suspect, ceea ce obligă procurorii să inițieze verificări separate.
„Foarte multe persoane depun plângeri privind tortura sau relele tratamente imediat după reținere. Aceste sesizări trebuie examinate în termene foarte scurte, de până la 15 zile, ceea ce presupune mobilizarea resurselor și a timpului procurorilor”, a declarat șeful PCCOCS.
Acesta a subliniat că investigarea acuzațiilor de tortură necesită atenție sporită și poate bloca temporar activitatea procurorilor pe alte dosare complexe. În practică, un procuror care gestionează o astfel de sesizare este nevoit să lase deoparte alte cauze pentru a respecta termenele legale de examinare.
Cu toate acestea, procurorul-șef consideră că situația actuală este mult diferită față de anii precedenți, când fenomenul era mai răspândit și genera mai multe investigații.
„Avem câteva cazuri izolate. Slavă Domnului, acest fenomen a scăzut atât ca intensitate, cât și ca pericol. Nu mai avem o situație care să afecteze semnificativ activitatea organelor de urmărire penală”, a concluzionat șeful PCCOCS.
