Fenomenul torturii în Republica Moldova și-a redus considerabil amploarea în ultimii ani, iar în prezent procurorii instrumentează doar 10 cauze penale pe fapte de tortură agravantă, aliniatul 3 și 4 din codul penal. Declarația a fost făcută de Victor Furtuna, procuror-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), în cadrul consultărilor publice a proiectului de lege care prevede fortificarea mecanismelor de combatere a corupției, a criminalității financiare și criminalității organizate de Comisia juridică, pentru numiri și imunități.

Furtuna susține că astfel de cazuri nu mai reprezintă un fenomen extins la nivelul organelor de drept.

Potrivit acestuia, cele 10 dosare aflate în gestiunea instituției reprezintă un număr redus în raport cu volumul total de cauze investigate de procurorii specializați. În prezent, PCCOCS are în lucru aproximativ 360 de dosare, inclusiv pe infracțiuni grave precum contrabanda, spălarea banilor sau trădarea de patrie.

Șeful PCCOCS a explicat că o provocare mai mare o reprezintă numeroasele plângeri privind presupuse acte de tortură depuse de persoane reținute în cadrul proceselor penale. Potrivit acestuia, astfel de sesizări sunt frecvent utilizate de apărători imediat după reținerea unui suspect, ceea ce obligă procurorii să inițieze verificări separate.

„Foarte multe persoane depun plângeri privind tortura sau relele tratamente imediat după reținere. Aceste sesizări trebuie examinate în termene foarte scurte, de până la 15 zile, ceea ce presupune mobilizarea resurselor și a timpului procurorilor”, a declarat șeful PCCOCS.

Acesta a subliniat că investigarea acuzațiilor de tortură necesită atenție sporită și poate bloca temporar activitatea procurorilor pe alte dosare complexe. În practică, un procuror care gestionează o astfel de sesizare este nevoit să lase deoparte alte cauze pentru a respecta termenele legale de examinare.

Cu toate acestea, procurorul-șef consideră că situația actuală este mult diferită față de anii precedenți, când fenomenul era mai răspândit și genera mai multe investigații.

„Avem câteva cazuri izolate. Slavă Domnului, acest fenomen a scăzut atât ca intensitate, cât și ca pericol. Nu mai avem o situație care să afecteze semnificativ activitatea organelor de urmărire penală”, a concluzionat șeful PCCOCS.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#PCCOCS #tortura #Victor Furtuna

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.