Locuitorii satului Hăsnășenii Mari își vor alege noul primar la data de 1 noiembrie 2026. Decizia privind organizarea alegerilor locale noi a fost aprobată de Comisia Electorală Centrală în ședința de marți, 26 mai. Hotărârea vine după referendumul local desfășurat la 17 mai privind revocarea din funcție a actualului primar, Angela Moroșan. Potrivit datelor prezentate de CEC, la scrutin au participat 494 de alegători, ceea ce reprezintă 40,36% din numărul persoanelor înscrise în lista electorală de bază, depășind astfel pragul necesar de participare de o pătrime din totalul alegătorilor.

În același timp, CEC a declarat nevalabil referendumul local din 17 mai privind revocarea primarului comunei Sadîc. Potrivit autorității electorale, la referendum au participat 414 alegători, ceea ce constituie 23,66% din numărul total de 1750 de persoane incluse în listele electorale de bază și suplimentare.

Astfel, prezența la vot nu a atins pragul minim legal de o pătrime din numărul alegătorilor înscriși în listele electorale, iar referendumul a fost declarat nevalabil.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#alegere primar #alegeri locale #Drochia #Hăsnășenii Mari #referendum #revocare primar

La 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au semnat, la Moscova, Pactul Ribbentrop-Molotov, un tratat de neagresiune care a schimbat radical echilibrul politic din Europa și a deschis calea pentru declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial. Documentul a fost semnat de miniștrii de externe ai celor două state, Joachim von Ribbentrop și Viaceslav Molotov, în prezența lui Iosif Stalin, transmite IPN.

Tratatul, valabil 10 ani, a fost însoțit de un protocol secret prin care cele două puteri își delimitau sferele de influență în Europa de Est. În baza acestuia, teritorii din regiune au fost ulterior împărțite între Germania nazistă și URSS. La scurt timp, Germania a atacat Polonia din vest, iar Uniunea Sovietică a invadat-o din est, începând împărțirea teritoriului polonez între cele două regimuri totalitare.

Consecințele pactului au fost dramatice pentru statele din Europa Centrală și de Est. Uniunea Sovietică a anexat, în perioada următoare, teritorii din România, țările baltice și alte zone ale regiunii, în timp ce populațiile din teritoriile ocupate au fost supuse represiunii, deportărilor și altor forme de persecuție. Pactul este considerat unul dintre actele care au contribuit decisiv la instaurarea unei perioade de dominație totalitară în centrul și estul Europei.

În iunie 1941, Germania nazistă a încălcat înțelegerea și a atacat Uniunea Sovietică, declanșând operațiunea Barbarossa. Alianța de conjunctură dintre Hitler și Stalin s-a încheiat astfel, însă efectele acordului din 1939 au continuat să se manifeste mult timp după dispariția celor două regimuri. România, Polonia, Finlanda, Letonia, Estonia și Lituania au fost țările afectate direct de schimbarea frontierelor în urma pactului și a politicii sovietice de expansiune.

La 87 de ani de la semnarea documentului, deși Germania nazistă și Uniunea Sovietică au dispărut, consecințele deciziilor luate de cele două regimuri continuă să influențeze relațiile și percepțiile politice din Europa Centrală și de Est.