Doi ambasadori ai Republicii Moldova au fost rechemați la Chișinău. Decizia a fost aprobată de Guvernul Gavrilița, la propunerea noului ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene, Nicu Popescu.

Este vorba despre Gabriela Moraru, șeful misiunii diplomatice în Israel și Victor Sorocean, șeful misiunii diplomatice în Republica Belarus.

Popescu nu a explicat motivul rechemării acestor ambasadori în cadrul ședinței de astăzi de la Guvern.

Gabriela Moraru este ambasador în Israel din 2015, iar Victor Sorocean – în Belarus, din 2017, tot atunci fiind numit şi reprezentant permanent şi plenipotenţiar al Republicii Moldova pe lângă organele statutare şi alte organe ale Comunităţii Statelor Independente.

Între timp, Popescu l-a propus la funcția de secretar de stat al MAEIE pe Vladimir Cuc, candidatura căruia a fost aprobată de întreg cabinetul de miniștri.

Cuc are o experiență de 17 ani în serviciul diplomatic, fiind implicat mai mulți ani pe dimensiunea diplomației multilaterale.

La fel, din anul 2015, Vladimir Cuc activează în domeniul integrării europene, deținând inclusiv funcția de ministru-consilier în cadrul Misiunii Republicii Moldova pe lângă Uniunea Europeană.

#ambasadori #MAEIE #rechemati

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.