Prim-ministrul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, a avut, la Luxemburg, o întrevedere cu prim-ministrul Marelui Ducat al Luxemburgului, Luc Frieden. Discuția a avut loc în marja celei de-a doua Conferințe interguvernamentale Republica Moldova – Uniunea Europeană, care va marca deschiderea negocierilor de aderare pe Clusterul 1 – „Valori fundamentale”.

Prim-ministrul Alexandru Munteanu a apreciat sprijinul constant acordat de Luxemburg pentru parcursul european al Republicii Moldova, inclusiv în contextul lansării negocierilor de aderare, la Luxemburg, în iunie 2024.

Cei doi oficiali au discutat despre modalitățile de consolidare a dialogului politic moldo-luxemburghez, precum și a cooperării bilaterale în domeniul economic. Șeful Executivului de la Chișinău a subliniat interesul Republicii Moldova pentru atragerea a noi investiții și valorificarea oportunităților de colaborare în sectoare precum tehnologia informațiilor, energia regenerabilă, logistica, agricultura modernă.

Oficialii au abordat și situația regională de securitate, impactul războiului Rusiei împotriva Ucrainei și provocările generate de amenințările hibride. În acest sens, a fost evidențiată importanța consolidării rezilienței democratice și a continuării reformelor asumate de Republica Moldova în procesul de aderare la UE.

În context, Prim-ministrul Luxemburgului, Luc Frieden, a reafirmat sprijinul ferm pentru parcursul european al Republicii Moldova și pentru reformele asumate de autoritățile de la Chișinău. Cei doi oficiali au reconfirmat interesul comun pentru menținerea dinamicii pozitive a relațiilor moldo-luxemburgheze și dezvoltarea cooperării bilaterale în domenii de interes reciproc.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#aderare la UE #Alexandru Munteanu #discuții #Luc Frieden #Luxemburg

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.