Ministerul Finanțelor a lansat consultările publice privind proiectul de reformă a sistemului de salarizare din sectorul bugetar, care urmărește crearea unui sistem bazat pe echitate, predictibilitate și performanță. Documentul prevede modificări treptate ale modului de remunerare a angajaților din sectorul public, reformă care urmează să fie implementată până în anul 2032.

Potrivit autorităților, reforma va aduce beneficii pentru toate categoriile salariale, inclusiv în domenii precum educația, asistența socială, sănătatea, ordinea publică și alte sectoare esențiale.

„Reforma aduce beneficii pentru toate categoriile salariale, inclusiv în domenii precum educație, asistență socială, sănătate, ordine publică și alte sectoare esențiale, prin creșteri ale veniturilor, consolidarea părții fixe a salariului și o recunoaștere mai clară a performanței individuale în remunerare”, precizează Ministerul Finanțelor.

Printre principalele prevederi ale proiectului se numără consolidarea salariului de bază, care va reprezenta circa 70% din venitul lunar, precum și definirea clară a criteriilor de stabilire a sporurilor.

Totodată, autoritățile propun reconfigurarea valorilor de referință utilizate pentru calculul salariilor în sectorul bugetar și reducerea numărului acestora de la 10 la 6 până în anul 2027, iar ulterior la maximum 4 până în 2032.

„Prin reconfigurarea valorilor de referință și prin reducerea numărului acestora, de la 10 la 6 până în 2027 și la maximum 4 până în 2032, se va asigura clarificarea componentelor salariului lunar și consolidarea rolului salariului de bază”, se menționează în comunicat.

Noul cadru salarial introduce și mecanisme de flexibilitate, inclusiv ajustarea temporară a salariilor în funcție de competitivitatea posturilor, exclusiv pentru funcțiile greu de ocupat, măsură care va intra în vigoare din anul 2028. De asemenea, este prevăzută o grilă salarială separată pentru funcțiile IT, pentru a atrage și reține specialiști.

Ministerul Finanțelor susține că implementarea proiectului va avea un impact organizațional important asupra instituțiilor publice, prin creșterea competitivității și consolidarea echității și transparenței sistemului de remunerare.

„Este prevăzută consolidarea guvernanței printr-un mecanism interinstituțional de coordonare și monitorizare a politicii salariale”, mai arată autorii proiectului.

Reforma va fi implementată etapizat până în 2032, cu o evaluare intermediară programată pentru anul 2029, și este corelată cu obiectivul de sustenabilitate bugetară, inclusiv prin încadrarea masei salariale în limita de până la 9% din PIB.

Proiectul va fi supus consultărilor publice până la 2 iulie 2026, iar propunerile și comentariile părților interesate vor fi analizate în procesul de definitivare a documentului.

#Andrian Gavriliță #legea salarizarii #Ministerul Finantelor

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.