Iranul a anunțat că intenționează să introducă, în următoarele două luni, un sistem de taxe maritime pentru navele care tranzitează Strâmtoarea Hormuz, după perioada de 60 de zile de negocieri declanșată prin semnarea unui memorandum de înțelegere, scriu știrileprotv.ro.

Teheranul, care susține că a obținut o victorie istorică în fața SUA, a declarat că strâmtoarea se află sub controlul său și a avertizat că nu va accepta un plan european privind o misiune navală de escortare a navelor prin această rută strategică.

Anunțul vine în contextul în care premierul israelian Benjamin Netanyahu a afirmat că Israelul va menține zona de securitate din sudul Libanului atât timp cât interesele sale de securitate o vor impune și va continua să împiedice Iranul să obțină arme nucleare.

Ceremonia oficială programată pentru vineri, care trebuia să marcheze semnarea memorandumului dintre SUA și Iran, a fost anulată, deși documentul a fost deja semnat de Donald Trump și președintele iranian Masoud Pezeshkian.

Discuțiile tehnice dintre cele două părți vor continua în Elveția și se vor concentra pe aplicarea acordului, inclusiv ridicarea sancțiunilor asupra exporturilor de petrol iranian și reluarea traficului comercial prin Strâmtoarea Ormuz.

Vicepreședintele american JD Vance a declarat că ordinul pentru ridicarea blocadei asupra porturilor iraniene a fost deja emis și că mai multe nave au tranzitat deja spre Iran. El a precizat că efectivele militare americane din regiune vor reveni la nivelurile de dinaintea conflictului în termen de 30 de zile.

Reacții în Golf

Totuși, președintele Parlamentului iranian și principal negociator, Mohammad Bagher Ghalibaf, a afirmat că Strâmtoarea Hormuz trebuie „gestionată”, iar acest lucru va avea un cost. Declarația a stârnit reacții în statele din Golf.

Ministrul saudit de Externe, Faisal bin Farhan Al Saud, a respins ideea unor noi taxe sau restricții, argumentând că înainte de conflict traficul prin strâmtoare funcționa fără probleme și că nu există motive pentru schimbarea regulilor.

Iranul speră acum să își repare relațiile cu statele din Golf și să atragă investiții pentru un fond de reconstrucție estimat la 350 de miliarde de dolari, susținut de SUA.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Iran #Strâmtoarea Ormuz #SUA

Prima ședință a Parlamentului din sesiunea de toamnă are loc joi, 3 septembrie.

În total, agenda de astăzi cuprinde 17 proiecte de lege, dintre care cinci vizează armonizarea legislației naționale cu standardele Uniunii Europene.

În prima lectură, deputații vor examina proiectele de lege care se referă la organizațiile și asociațiile organizațiilor de producători și organizațiile interprofesionale în domeniul agroalimentar; ajustarea cadrului legal aferent instituționalizării Statului Major al Apărării; investigarea accidentelor și incidentelor în transporturi; investiții; omologarea și supravegherea pieței pentru vehiculele agricole și forestiere; ajustarea cadrului normativ conex domeniului securității aprovizionării cu produse petroliere; licențierea provizorie a importului de culturi cerealiere și oleaginoase. De asemenea, în prima lectură vor fi examinate modificări la Legea cu privire la Curtea Constituțională și la Legea cu privire la parcurile industriale.

Vineri, 4 septembrie, deputații vor examina în prima lectură modificări la Legea bugetului de stat pe anul 2026 și acordarea unor plăți unice cu caracter excepțional, la Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2026 și la Legea fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pe anul 2026.

În lectura a doua vor fi dezbătute proiectul de lege privind reforma „Restart în educație” și cel privind aplicarea principiului egalității de tratament între bărbați și femei în domeniul securității sociale, iar în lectura a treia – proiectul de lege privind participarea publică în procesul decizional.

Deputații vor dezbate și inițiativa legislativă care prevede scutirea de unele taxe și impozite la importul de mărfuri și/sau servicii destinate implementării proiectului „Modernizarea școlilor”, precum și denunțarea acordului cu CSI privind sistemul de împrumut interbibliotecar.