Mișcarea Civică ”Construim Încredere” lansează inițiativa ”Salarii nesimțite – la control”, prin care își propune să verifice și să facă publice cazurile în care, în instituții și întreprinderi de stat, se acordă salarii, sporuri și beneficii ce depășesc limitele bunului-simț. Prin această inițiativă, organizația cere autorităților să demonstreze că administrează responsabil banul public înainte de a impune noi poveri fiscale cetățenilor și mediului de afaceri.
Potrivit unei declarații emise de Mișcare, în timp ce salariul mediu prognozat pe economie pentru 2026 este de circa 17.400 lei, iar salariul minim de 6.300 lei, în spațiul public au apărut informații privind remunerații care ating 100.000–120.000 lei lunar în unele entități de stat — echivalentul a aproape 7 salarii medii și aproape 20 de salarii minime. Organizația subliniază că problema nu vizează o persoană anume, ci un sistem care permite suspiciuni de favoritism, nepotism și tratament preferențial.
Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!
În cadrul inițiativei, Construim Încredere formulează șase solicitări:
1. Respectarea strictă a meritocrației — funcțiile din sectorul public ocupate exclusiv pe bază de competență, prin concursuri transparente.
2. Un audit amplu și independent al instituțiilor, agențiilor și întreprinderilor de stat, care să arate câte funcții sunt cu adevărat necesare și unde există risipă.
3. Transparență totală privind salariile și sporurile — reguli, criterii și beneficii publice și ușor accesibile.
4. Limite rezonabile pentru remunerarea în sectorul public, raportate la realitățile economice ale țării.
5. Evaluarea conducătorilor pe bază de rezultate măsurabile și publice — „salariile excepționale trebuie justificate prin rezultate excepționale”.
6. Reforma statului înaintea noilor taxe — orice ajustare din Politica Fiscală 2027 trebuie precedată de o reformă reală a cheltuielilor publice.
„Nu este echitabil ca profesorii, medicii, agricultorii, antreprenorii, angajații și pensionarii să suporte costurile ajustărilor fiscale, în timp ce persistă privilegii care nu pot fi explicate public”, se mai arată în declarație.
