Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat joi, în cadrul Conferinței pentru Redresarea Ucrainei, plata primei tranșe de 3,2 miliarde de euro către Ucraina, în cadrul noii operațiuni de asistență macrofinanciară (AMF) a Uniunii Europene.

Suma reprezintă prima plată din noul mecanism de sprijin pentru Ucraina, în valoare totală de 90 de miliarde de euro, destinat perioadei 2026-2027 și menit să susțină atât bugetul statului ucrainean, cât și nevoile din domeniul apărării.

„Ucraina prosperă de mâine necesită investiții masive în prezent. De la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei, Uniunea Europeană și statele sale membre au furnizat sprijin economic, financiar și militar în valoare de peste 200 de miliarde EUR. Iar prin împrumutul de sprijin pentru Ucraina, vom furniza o sumă suplimentară de 90 de miliarde EUR în următorii doi ani. Astăzi, transferăm prima tranșă din cadrul acestui împrumut, în valoare de 3,2 miliarde EUR sub formă de asistență macrofinanciară. Și vom începe să plătim primii bani din cele 6 miliarde de euro pentru producția de drone în zilele următoare. Aceasta este solidaritatea în acțiune”, a declarat Ursula von der Leyen, transmite Mediafax.

Noua asistență macrofinanciară reprezintă una dintre cele două componente ale Instrumentului de Sprijin pentru Ucraina, adoptat de Uniunea Europeană în februarie 2026. Pentru anul în curs, valoarea totală a asistenței macrofinanciare este de 8,35 miliarde de euro, împărțită în trei tranșe.

Pentru a beneficia de prima plată, Ucraina a trebuit să îndeplinească o serie de condiții convenite cu Uniunea Europeană. Printre acestea se numără extinderea taxei militare, prezentarea unui proiect legislativ privind impozitarea veniturilor generate prin intermediul platformelor digitale, eliminarea unor scutiri de TVA pentru coletele importate cu valoare redusă, precum și reforme în domeniul investițiilor publice și al administrației vamale.

Comisia Europeană a precizat că sprijinul financiar este condiționat de continuarea reformelor economice și instituționale și urmărește consolidarea finanțelor publice, creșterea veniturilor interne și îmbunătățirea sustenabilității cheltuielilor publice.

Potrivit planificării actuale, o a doua tranșă, estimată la 3,7 miliarde de euro, ar urma să fie acordată în luna septembrie, iar o a treia tranșă, de aproximativ 1,45 miliarde de euro, este programată până la sfârșitul anului.

Pe lângă sprijinul bugetar, Uniunea Europeană pregătește și primele plăți din componenta dedicată apărării. În zilele următoare, Kievul urmează să primească prima tranșă din pachetul de 6 miliarde de euro destinat achiziționării de drone produse în Ucraina pentru forțele ucrainene.

În total, UE și statele membre au furnizat Ucrainei, de la începutul invaziei ruse din februarie 2022, sprijin economic, financiar, militar și umanitar în valoare de peste 211 miliarde de euro, inclusiv fonduri provenite din veniturile generate de activele rusești înghețate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#2 miliarde euro #3 #ajutor #Ucraina #UE #Ursula von der Leyen

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.