Influencerul și actorul Emilian Crețu își îndreaptă tunurile spre un deputat al partidului de guvernare. Acesta s-a arătat nedumerit de ce Radu Marian nu și-a dat demisia până acum, în contextul situației politice din țara noastră, mai exact în ceea ce privește politica fiscală, transmite Cancan.md.

„Analizând situația politică din țară în ultima perioadă, m-am trezit dimineața cu un gând și cu un semn mare, mare de întrebare. De ce până acum Radu Marian nu și-o dat demisia. E atât de simplu, mai ales că are această șansă unică, o șansă la un milion. Pur și simplu să iasă și să zică, mă scuzați, îmi dau demisia. Nu înțeleg, ceva îi încurcă, dar nu știu ce”, a spus Crețu.

Câțiva urmăritori i-au cerut actorului să vorbească mai mult pe tema politicii, însă acesta a declarat că:

„Dragii mei prieteni, știți că eu, vorba aceea, aș mai face, mai ales că avem despre ce discuta, dar suntem tare supărăcioși. Apoi amuș iar, Emilian e rău și apoi amuș iar, Emilian s-o vândut nu știu cui și e de partea cealaltă, e și din… Așa, eu mai aștept încă să vedem cum mai evoluează încă lucrurile cu aceste TVA-uri de 20%, practic la tot. Așteptăm. Așteptarea e grea, dar totuși este importantă”, a spus Crețu.

Deputatul PAS și președintele Comisiei economie, buget și finanțe, Radu Marian, a fost acuzat recent că ar fi lobat numirea lui Dumitru Vangheli în funcția de director Moldatsa. Marian a recunoscut că el ar fi susținut această candidatură, dar atunci el nu cunoaștea că Vangheli ar fi falsificat CV.

Totodată, criticile la adresa lui Radu Marian vin și în contextul reformei fiscale, inițiate de PAS,care prevede unificarea TVA la 20 de%.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#demisie #Emilian Cretu #Radu Marian

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.