Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat joi, în cadrul Conferinței pentru Redresarea Ucrainei, plata primei tranșe de 3,2 miliarde de euro către Ucraina, în cadrul noii operațiuni de asistență macrofinanciară (AMF) a Uniunii Europene.

Suma reprezintă prima plată din noul mecanism de sprijin pentru Ucraina, în valoare totală de 90 de miliarde de euro, destinat perioadei 2026-2027 și menit să susțină atât bugetul statului ucrainean, cât și nevoile din domeniul apărării.

„Ucraina prosperă de mâine necesită investiții masive în prezent. De la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei, Uniunea Europeană și statele sale membre au furnizat sprijin economic, financiar și militar în valoare de peste 200 de miliarde EUR. Iar prin împrumutul de sprijin pentru Ucraina, vom furniza o sumă suplimentară de 90 de miliarde EUR în următorii doi ani. Astăzi, transferăm prima tranșă din cadrul acestui împrumut, în valoare de 3,2 miliarde EUR sub formă de asistență macrofinanciară. Și vom începe să plătim primii bani din cele 6 miliarde de euro pentru producția de drone în zilele următoare. Aceasta este solidaritatea în acțiune”, a declarat Ursula von der Leyen, transmite Mediafax.

Noua asistență macrofinanciară reprezintă una dintre cele două componente ale Instrumentului de Sprijin pentru Ucraina, adoptat de Uniunea Europeană în februarie 2026. Pentru anul în curs, valoarea totală a asistenței macrofinanciare este de 8,35 miliarde de euro, împărțită în trei tranșe.

Pentru a beneficia de prima plată, Ucraina a trebuit să îndeplinească o serie de condiții convenite cu Uniunea Europeană. Printre acestea se numără extinderea taxei militare, prezentarea unui proiect legislativ privind impozitarea veniturilor generate prin intermediul platformelor digitale, eliminarea unor scutiri de TVA pentru coletele importate cu valoare redusă, precum și reforme în domeniul investițiilor publice și al administrației vamale.

Comisia Europeană a precizat că sprijinul financiar este condiționat de continuarea reformelor economice și instituționale și urmărește consolidarea finanțelor publice, creșterea veniturilor interne și îmbunătățirea sustenabilității cheltuielilor publice.

Potrivit planificării actuale, o a doua tranșă, estimată la 3,7 miliarde de euro, ar urma să fie acordată în luna septembrie, iar o a treia tranșă, de aproximativ 1,45 miliarde de euro, este programată până la sfârșitul anului.

Pe lângă sprijinul bugetar, Uniunea Europeană pregătește și primele plăți din componenta dedicată apărării. În zilele următoare, Kievul urmează să primească prima tranșă din pachetul de 6 miliarde de euro destinat achiziționării de drone produse în Ucraina pentru forțele ucrainene.

În total, UE și statele membre au furnizat Ucrainei, de la începutul invaziei ruse din februarie 2022, sprijin economic, financiar, militar și umanitar în valoare de peste 211 miliarde de euro, inclusiv fonduri provenite din veniturile generate de activele rusești înghețate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#2 miliarde euro #3 #ajutor #Ucraina #UE #Ursula von der Leyen

Bulgarii votează duminică pentru alegerea președintelui, pe fondul îngrijorărilor privind securitatea în Marea Neagră și al diviziunilor legate de războiul din Ucraina. Favorită în sondaje este actuala președintă, Iliana Iotova, care pledează pentru dialog cu Moscova și se opune continuării ajutorului militar acordat Kievului, scrie Digi24.

Secţiile de votare s-au deschis la ora 07:00 (05:00 GMT) şi se vor închide la ora 20:00 (18:00 GMT), relatează News.ro. Potrivit celor patru sondaje publicate începând de miercuri, Iliana Iotova, care a împlinit sâmbătă 62 de ani, este creditată cu 41,1% până la 47,3% din intențiile de vot, față de 27,8%–30,6% pentru Andrei Giurov, în vârstă de 50 de ani, fost premier interimar susținut de opoziția pro-occidentală.

Liderul partidului de extremă dreaptă pro-rus „Vazrazhdane” (Renaştere), Kostadin Kostadinov, se clasează pe locul al treilea, cu un scor cuprins între 10,2% şi 12,8%.

În cazul unei victorii, Iotova ar deveni prima femeie aleasă prin vot universal în funcţia de preşedinte al acestei ţări balcanice cu 6,4 milioane de locuitori. Ea ar consolida mai ales poziţia prim-ministrului, Roumen Radev, căruia i-a succedat în ianuarie după ce acesta a demisionat pentru a se lansa în campania electorală pentru alegerile parlamentare şi care, la rândul său, pledează pentru dialogul cu Moscova.

În total, 27 de perechi candidează la funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte în acest prim tur, dintre care aproape jumătate sunt în mod deschis favorabile Kremlinului.

Duminică au loc alegeri și în alte state. În Brazilia, alegătorii sunt chemați la urne pentru turul al doilea al scrutinului prezidențial, în care se confruntă actualul președinte, Luiz Inácio Lula da Silva, și senatorul Flávio Bolsonaro, fiul fostului președinte Jair Bolsonaro. În primul tur, Flávio Bolsonaro a obținut aproximativ 47% din voturi, iar Lula da Silva – circa 45%.

Totodată, în Serbia merge la urne duminică, în contextul în care mișcarea de protest studențească de amploare încearcă să-l înlăture pe liderul populist Aleksandar Vucic care este de mult timp la putere, transmite Reuters, subliniind că acesta este cel mai dificil examen pentru Vucic din cei zece ani de când este la guvernare.

Alegerile parlamentare anticipate, convocate de Vucic în septembrie, au loc după aproape doi ani de demonstrații conduse de studenți împotriva corupției și a autoritarismului crescând, declanșate de moartea a 16 persoane în urma prăbușirii acoperișului unei gări din orașul Novi Sad în 2024. De atunci, studenții au câștigat un sprijin larg.

Prezentat de protestatari, care doresc să-l înlăture de la putere, drept un „referendum anti-Vucic”, acest scrutin este primul din 2012 care oferă celor 6,4 milioane de alegători perspectiva unei posibile schimbări la putere.

Relația cu Bruxellesul, tot mai proastă

Relațiile cu UE s-au deteriorat pe măsură ce Uniunea a devenit din ce în ce mai frustrată de lipsa reformelor din Serbia în ceea ce privește sistemul judiciar, statul de drept și corupția.

Într-un raport publicat luna aceasta, în urma unei vizite în Serbia, o delegație a Consiliului Europei, organism de apărare a drepturilor omului, a remarcat „retorica ostilă și agresivă” îndreptată împotriva oponenților politici.

Iar în septembrie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a condamnat funeraliile publice de amploare organizate la Belgrad pentru Ratko Mladic, condamnat pentru crime de război, afirmând că acestea contravin „valorilor care stau la baza parcursului Serbiei către Uniunea Europeană”.