Maia Sandu a declarat că nu îl „pregătește” pe Dorin Recean pentru o eventuală candidatură la funcția de președinte al Republicii Moldova. Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii „În Profunzime” de la ProTV, citate de Newsmaker.

„Nu îl pregătesc pe Dorin Recean și nu cred că se lasă pregătit de cineva. Fiecare om decide pentru el”, a declarat șefa statului.

Întrebată dacă o eventuală candidatură a lui Dorin Recean sau a fostului ministru de Externe Nicu Popescu, desemnați la sfârșitul anului 2025 emisari speciali prin ordin prezidențial, este luată în calcul pentru viitoarele alegeri prezidențiale, Maia Sandu a răspuns: „Nu. Cel puțin până acum nu s-au vehiculat”.

Totodată, președinta a fost întrebată dacă ia în calcul să preia funcția de prim-ministru după încheierea celui de-al doilea mandat prezidențial. Maia Sandu a spus că, deocamdată, este concentrată pe obiectivele actualului mandat și nu se gândește la ce va face ulterior.

„Nu mă gândesc la ce voi face după. Am doi ani și ceva din acest mandat și sunt multe lucruri pe care vreau să le fac și care trebuie să le fac, pentru că le-am promis cetățenilor. În primul rând, să facem ordine în întreprinderile de stat și asta trebuie să devină o prioritate a guvernului în următoarele șase luni, pentru este absolut inacceptabil ce s-a întâmplat și discreditează eforturile noastre pe foarte multe paliere și e mare păcat.

Am spus că o să contribui în continuare ca Republica Moldova să devină stat membru al UE și o să mă gândesc atunci cum o să fac asta”, a declarat Maia Sandu.

Potrivit articolului 80 din Constituție, aceeași persoană nu poate exercita funcția de președinte al Republicii Moldova pentru mai mult de două mandate consecutive. În aceste condiții, Maia Sandu nu va putea candida la următoarele alegeri prezidențiale, preconizate pentru anul 2028.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Dorin Recean #Maia Sandu #Moldova #premier #presedinte

Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite hotnews.ro.

Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în 18 și 19 septembrie, FMI precizează că beneficiile și costurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea fi distribuite inegal între țări, regiuni și categorii de lucrători. De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării IA și a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum și de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă frânează investițiile și inovarea.

60% dintre angajații marilor economii sunt expuși

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI.

Deși unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alții riscă să-și piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forța de muncă, decât să o completeze.

Raportul menționează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra rețelelor electrice locale. Pentru a remedia această situație, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să aprofundeze integrarea pieței europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență strategică, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI.

Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependența de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la Inteligența Artificială.