Trei persoane, dintre care doi minori, și-au pierdut viața în ultimele zile după ce s-au înecat în timpul scăldatului în raioanele Ungheni, Cantemir și Fălești, anunță Inspectoratul General pentru Situații de Urgență.

Primul caz a fost înregistrat pe 26 iunie, în extravilanul satului Măcărești, raionul Ungheni.

„Potrivit informațiilor, un minor în vârstă de 16 ani, care se afla la scăldat împreună cu mai mulți prieteni într-o zonă interzisă pentru scăldat, a dat semne că se îneacă. La fața locului a intervenit o echipă de scafandrieri din cadrul Unității salvatori și pompieri Ungheni. Aceștia, au efectuat lucrări de căutare și salvare, iar corpul neînsuflețit al adolescentului a fost depistat la aproximativ 30 de metri de mal și extras la suprafață”, precizează IGSU.

A doua victimă este o fetiță de 13 ani din satul Cîrpești, raionul Cantemir. Pe 27 iunie, copila a intrat fără acordul părinților într-un bazin gonflabil din curtea gospodăriei. A fost scoasă din apă de tatăl său, însă nu a mai putut fi salvată.

Al treilea incident s-a produs pe 28 iunie, în apropierea satului Ciolacu Nou, raionul Fălești. Un bărbat de 43 de ani s-a înecat într-un bazin improvizat de tip baraj. Înainte de a intra în apă, el și prietenii săi ar fi consumat băuturi alcoolice. Corpul a fost scos la mal de localnici.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

IGSU reamintește că scăldatul este permis doar în locuri special amenajate și supravegheate de salvamari, iar copiii nu trebuie lăsați niciodată nesupravegheați în apropierea apei. De la începutul anului 2026, 31 de persoane, dintre care 7 minori, și-au pierdut viața în bazinele acvatice din țară.

#bazin #Cantemir #copila #inec

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china