Unul dintre iahturile de lux ale președintelui rus Vladimir Putin a trecut pe lângă coasta de est a Danemarcei pe 29 iunie, sub escorta a două nave ale marinei ruse, relatează DR, un post de televiziune public danez, pe baza datelor de urmărire a navelor, scrie Digi24.

Luni, iahtul de lux Graceful – despre care se spune că face parte din flota personală de iahturi a lui Putin și este supus sancțiunilor internaționale – se îndrepta spre nord de-a lungul coastei de est a Danemarcei. Acesta era escortat de un distrugător rus și de o altă navă de patrulare rusă. Iahtul a intrat în apele teritoriale daneze în timpul nopții și, pe baza vitezei și a cursului său, se preconiza că va trece pe lângă Grenen, punctul cel mai nordic al peninsulei Iutlanda, în jurul orei 14:00, ora locală.

Călătoria este considerată neobișnuită deoarece transponderul AIS al iahtului „Graceful” a fost oprit pentru o mare parte a perioadei începând din 2022, deși au existat rapoarte ocazionale privind mișcările sale. Destinația sa actuală este necunoscută.

Convoiul a fost monitorizat de paza de coastă germană și de Marina Regală Daneză începând de duminică, de la ora 09:00, ora locală. În prezent, este urmărit de nava de patrulare daneză P521 „Freja”.

Armata daneză a declarat pentru DR că Forțele Armate daneze monitorizează în mod obișnuit navele, inclusiv cele ale statelor străine, care tranzitează strâmtorile și apele daneze.

Înainte de invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, nava „Graceful” se afla în lucrări de întreținere în Hamburg, Germania. A părăsit șantierul naval pe 7 februarie 2022, cu doar 17 zile înainte de începerea invaziei. Sistemul său de urmărire fusese oprit din august 2022 și, ulterior, a fost observată doar sporadic în apele rusești. Timp de mai bine de trei ani, nu a existat nicio înregistrare a locului în care se afla megaiahtul – până acum.

Se știe că iahtul are aproximativ 80 de metri lungime. Proprietarul său nu este înregistrat oficial, dar observatorii internaționali îl consideră, în general, pe liderul Kremlinului proprietar. Are cinci punți, a fost lansat la apă în 2014 și este estimat la o valoare de aproximativ 100 de milioane de dolari.

Potrivit DR, garda de coastă germană a fost implicată și ea în operațiune.

Comandamentul Apărării Daneze a refuzat să comenteze în detaliu, declarând pentru DR doar: „Forțele armate daneze urmăresc în mod curent navele, inclusiv cele ale unor state străine, care traversează strâmtorile și apele daneze cu capacitățile corespunzătoare”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Danemarca #iaht #Vladimir Putin

Uniunea Europeană a acordat Spaniei miercuri, 9 septembrie, un ajutor de urgență de circa 115 milioane de euro pentru a o sprijini în gestionarea situației din exclava Ceuta după sosirea masivă și ilegală a circa 70.000 de migranți dinspre Maroc la sfârșitul lui iulie, transmite Agerpres.

„Fondurile vor servi în special la întărirea supravegherii frontierelor, achiziția de echipamente precum camere cu termoviziune și desfășurarea de personal suplimentar”, a precizat Comisia Europeană.

Ajutorul, în valoare totală de 114,7 milioane de euro, vizează, de asemenea, sprijinirea returnării persoanelor aflate în situație ilegală în Ceuta și mărirea capacităților de primire în enclava spaniolă pentru minorii neînsoțiți, potrivit Bruxelles-ului.

Peste 70.000 de migranți au intrat cu forța în Ceuta pe 30 și 31 iulie, pe jos sau înot. Ceuta este una dintre cele două frontiere terestre dintre Europa și Africa, alături de celălalt teritoriu spaniol, Melilla. Acest aflux a dus la zeci de decese și dispariții.

Majoritatea migranților au plecat între timp, dar câteva mii – 5.000, potrivit guvernului prim-ministrului Pedro Sánchez, sau cel puțin 10.000, potrivit autorităților locale – sunt încă în Ceuta, mulți dormind pe străzi și pe plaje.

Președintele exclavei, Juan Jesus Vivas, a cerut marți ajutorul Uniunii Europene pentru asigurarea integrității acestui teritoriu.

„Vom cere să existe o prezență permanentă a Europei la Ceuta”, în special prin intermediul agenției Frontex, a declarat el la Bruxelles înaintea întâlnirii de marți cu comisarul pentru problemele migrației, Magnus Brunner, și cu comisarul pentru Mediterana, Dubravka Suica.

Vivas, membru al Partidului Popular (dreapta), a acuzat Marocul că s-a aflat în spatele celui mai recent aflux masiv de persoane, „prin acțiune sau prin omisiune”.

În schimb, prim-ministrul socialist Pedro Sánchez a dat asigurări joi în parlament că niciun serviciu de informații „nu a prezentat guvernului probe solide că Marocul ar fi planificat sau orchestrat” acest aflux brusc de migranți.

Însă dubiile cu privire la rolul Marocului s-au intensificat săptămâna trecută după dezvăluirea unui raport al poliției, care evidenția „permisivitatea” forțelor de securitate ale acestei țări în timpul crizei.

Justiția spaniolă a deschis luni o anchetă cu privire la criza migranților, bazându-se în principal pe acest raport.