Uniunea Europeană alocă 1,5 milioane de euro pentru combaterea răspândirii peștelui-balon argintiu, cunoscut și sub numele de pește-iepure, o specie invazivă care amenință ecosistemele marine din Marea Mediterană. Începând de luni, regiunile grecești Creta și Egeea de Sud pot depune cereri pentru a participa la primul program de stimulare financiară destinat capturării acestei specii. Guvernul elen va plăti pescarilor câte 5,33 euro pentru fiecare kilogram de pește-iepure capturat, fondurile provenind din bugetul european.

Măsura vine după numeroase avertismente privind impactul acestei specii asupra pescuitului și biodiversității marine. Peștele-iepure, al cărui nume științific este Lagocephalus sceleratus, este originar din Marea Roșie și din oceanele Indian și Pacific și a ajuns în Marea Mediterană prin Canalul Suez.

Specialiștii spun că înmulțirea sa în apele grecești este un exemplu al modului în care încălzirea globală și creșterea temperaturii mărilor modifică ecosistemele și afectează activitățile economice care depind de acestea. Pe lângă faptul că distruge plasele pescarilor cu dinții săi puternici, peștele-iepure reprezintă și un pericol pentru sănătatea oamenilor. Carnea sa conține tetrodotoxină, o substanță extrem de toxică, care poate fi mortală în cazul consumului.

După capturare, peștii vor fi depozitați în condiții speciale de refrigerare și ulterior incinerați în instalații autorizate. Un sistem similar funcționează deja în Cipru, unde pescarii primesc 4,73 euro pentru fiecare kilogram de pește-iepure prins.

Deși autoritățile sanitare din Grecia au emis avertizări privind pericolul consumului acestei specii, organizațiile din Creta au îndemnat populația să nu intre în panică, precizând că prezența peștilor-iepure în Marea Mediterană este cunoscută de mai mulți ani și că aceștia nu reprezintă un pericol pentru înotători.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Grecia #pericol #peste balon

Franța se confruntă cu o secetă deosebit de intensă, care pune o presiune tot mai mare asupra resurselor de apă. Autoritățile au impus restricții în cea mai mare parte din țară și se reunesc miercuri pentru a evalua situația hidrologică la nivel național.

Aproape 70% din teritoriul Franței se află sub restricții privind utilizarea apei, în condițiile unei secete pe care autoritățile o descriu drept „deosebit de intensă”. Duminică, toate cele 99 de departamente din Franța continentală și din Corsica se aflau cel puțin sub nivelul de vigilență din cauza secetei, cea mai redusă treaptă a sistemului francez de avertizare, scrie Mediafax.

Situația este însă mult mai gravă în cea mai mare parte a țării: 67 de departamente sunt la nivelul maxim de criză, iar alte 21 sunt la un nivel ridicat de alertă, potrivit Ministerului francez al Tranziției Ecologice.

Ministrul Tranziției Ecologice, Monique Barbut, a convocat pentru miercuri, 12 august, o reuniune a Comitetului de anticipare și monitorizare hidrologică (CASH), la care vor participa și reprezentanții prefecturilor regionale. Autoritățile urmează să analizeze situația apelor subterane, a râurilor și a solului din întreaga țară, pe baza celor mai recente date furnizate de serviciul meteorologic francez și de specialiștii în resurse de apă.

De asemenea, specialiștii vor evalua evoluția pânzei freatice, debitele râurilor și umiditatea solului, precum și efectele secetei asupra consumului de apă și a zonelor afectate. Analiza va include și consecințele asupra faunei și florei.

Pe agenda comitetului se află și modul în care a fost gestionat actualul episod de secetă, precum și măsurile necesare pentru o mai bună pregătire în fața unor astfel de situații.

Ministerul francez al Tranziției Ecologice a precizat că obiectivul este găsirea de soluții pentru a limita efectele viitoarelor episoade de secetă și pentru a reduce vulnerabilitatea regiunilor afectate.