În Republica Moldova, migrația și scăderea natalității au devenit fenomene care schimbă vizibil structura societății. Datele Recensământului din 2024 arată că populația a ajuns la aproximativ 2,4 milioane de locuitori, cu 13,6% mai puțin decât în urmă cu un deceniu, echivalentul dispariției demografice a unui oraș întreg.
Cel mai puternic impact se resimte în mediul rural și în raioanele din nordul țării. În raionul Rîșcani, populația a scăzut de la peste 59 de mii de locuitori în 2014 la aproximativ 43 de mii în prezent. Localnicii descriu sate tot mai goale, cu case părăsite și familii despărțite de distanțe mari.
În multe familii, părinții au rămas singuri, iar copiii își construiesc viața în alte țări, de la Italia și Germania până la Cehia sau Rusia. Fenomenul a dus și la scăderea natalității: în unele localități numărul copiilor născuți anual s-a înjumătățit în ultimii ani.
„Dacă acum șapte ani se nășteau aproximativ 200 de copii pe an, astăzi sunt 100, adică natalitatea a scăzut… Dacă înainte în familii erau doi trei copii, acum sunt maxim doi copii, pentru că părinții își fac griji pentru viitorul copiilor lor. Au frica de a mai naște pentru că sunt preocupați de cum îi vor întreține. Scade numărul locuitorilor pentru că numărul deceselor îl întrece pe cel al nașterilor, asta nu e doar la noi. Vedem acest lucru în fiecare zi, pentru că autobuzele care duc oamenii din Moldova la muncă în Polonia și Germania trec prin oraș. Și vedem că zilnic pleacă 2, 3, chiar și 4 autobuze”, afirmă primarul orașului Rîșcani, Victor Bogatico.
Oamenii spun că lipsa locurilor de muncă și veniturile mici rămân principalele motive ale exodului.
„-Tinerii pleacă peste hotare, rămân doar bătrânii, sunt puțini de tot. Cam greu cu posturile de muncă, cu plătitul nu e cam…-Aveți rude plecate peste hotare?-Da, fratele mai mare, acum 6-7 ani.-Plănuiește să se reîntoarcă în Moldova, aici, în oraș?-Nu cred, pentru că are loc de muncă stabil, bine plătit, așa e.”
„Sigur că erau mai mulți oameni în trecut, acum au început a pleca masiv, la început în Rusia, apoi în Europa, au început a pleca peste tot moldovenii noștri. Ce să facă dacă nivelul de trai nu corespunde cu cerințele care sunt. Din cauza lipsei locuri de muncă, foarte multă populație se confruntă cu această problemă.”
” Tare mulți pensionari au rămas, lefurile sunt mici, iar ei uneori nu au ce cumpăra. Guvernul trebuie să aibă grijă de ei, atunci oamenii nu vor pleca, vor rămâne în sat, pe loc și vor munci aici.”
Sociologii explică faptul că migrația nu este determinată doar de salarii, ci și de accesul mai bun la servicii, educație și calitatea generală a vieții din alte state. Pleacă în special tinerii activi, ceea ce afectează direct capacitatea de regenerare a populației.
„Ei caută nu atât cultură, cât civilizație. Un alt mediu social, unde să se simtă mai oameni. Atunci satele noastre se depopulează în ritm continuu pentru că pleacă cei care trebuie să reproducă populația. Oamenii apți de a avea familii, de a naște copii, lasă pe un capăt case bune, arătoase, frumoase, cu toate necesitățile, cu apă caldă, apă rece, cu gaze, cu două mașini în curte, mașinile le iau, rămâne curtea. Această plecare poate fi oprită numai prin transformări aici, acasă, de semenii lor, tot de această generație tânără care trebuie să fie preocupată de viitorul ei și viitorul acestui pământ”, afirm[ Andrei Dumbrăveanu, doctor în sociologie.
Autoritățile recunosc problema și spun că implementează programe de stimulare a angajării tinerilor și măsuri de sprijin pentru diaspora.
„Noi am venit cu un program de stimulare a angajării tinerilor, adăugăm tre mii de lei timp de un an de zile pentru cei care se angajează în șapte industrii strategice. Există programe pentru diaspora, un șir de măsuri. Migrația este un proces complex: nu poți pune porți la hotare, este o decizie individuală, dar măsurile de protecție socială și de oferire a unor condiții mai bune de trai aici, în Republica Moldova, continuăm să le implementăm”, afirmă ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru.
Între timp, statisticile arată că grupele de vârstă cele mai afectate de emigrare sunt 20–39 de ani, ceea ce accentuează îmbătrânirea populației și declinul satelor din Republica Moldova.
Cum este resimțită această realitate de către cetățeni, ce spun autoritățile despre măsurile adoptate, cum este evaluată amploarea fenomenului de către sociologi, dar și ce viitor este ne așteaptă în satele moldovenești, aflați din reportajul de mai jos.
