Italia s-a aliniat Bulgariei în exprimarea obiecțiilor față de propunerea Uniunii Europene de a-l sancționa pe Patriarhul rus Kirill, ca parte a celui de-al 21-lea pachet de măsuri al blocului counitar împotriva Rusiei, potrivit unor diplomați europeni familiarizați cu negocierile în curs, citați de Novinite.

Propunerea, prezentată de Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Kaja Kallas, ar interzice Patriarhului Kirill intrarea în Uniunea Europeană. Conducătorul Bisericii Ortodoxe Ruse și-a exprimat în repetate rânduri sprijinul față de președintele rus Vladimir Putin și a apărat public invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina. Inițiativa s-a lovit însă de rezistența mai multor state membre. Bulgaria și-a exprimat deja opoziția față de sancționarea liderului religios, în timp ce Italia și-a exprimat, de asemenea, rezerve, transmite Digi24.

Surse diplomatice au subliniat că Roma nu a exercitat dreptul de veto, dar a solicitat discuții suplimentare înainte de a susține măsura. Potrivit unui diplomat european, preocupările Italiei sunt legate de poziția Vaticanului și de implicațiile mai largi ale impunerii de sancțiuni asupra liderului spiritual al unei biserici creștine. Misiunea permanentă a Italiei pe lângă UE a refuzat să comenteze public această chestiune. Negocierile privind pachetul de sancțiuni includ, de asemenea, discuții despre menținerea plafonului de preț existent pentru petrolul rusesc la baril.

Propunerea lui Kallas prevede amânarea revizuirii mecanismului programată pentru mijlocul lunii iulie, împiedicând astfel o creștere automată a plafonului de preț în cazul în care nu se ajunge la o nouă decizie. Această propunere a stârnit obiecții din partea Greciei, Maltei și Ciprului, ale căror industrii navale sunt implicate în mod semnificativ în servicii maritime legate de navele rusești. Diplomații au remarcat că Grecia și Malta s-au opus anterior unei propuneri separate de interzicere a serviciilor maritime pentru navele rusești, ceea ce a dus la retragerea temporară a acesteia din pachetul de sancțiuni.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Bulgaria #Italia #Patriarhul Kirill #sanctiuni #Uniunea Europeana

Comisia Electorală Centrală (CEC) a aprobat particularitățile de organizare a alegerilor din 15 noiembrie din Găgăuzia, când vor fi aleși deputații în Adunarea Populară și Guvernatorul (Bașcanul) regiunii. Documentul adoptat de CEC prevede modul de înregistrare a candidaților, exercitare a dreptului de vot și finanțare a campaniilor electorale.

Pentru funcția de deputat în Adunarea Populară, candidații vor fi înregistrați de unul dintre cele trei consilii electorale de circumscripție de nivelul întâi, conform repartizării stabilite de Consiliul Electoral Central al Găgăuziei. În cazul alegerilor pentru funcția de Bașcan, actele pentru înregistrarea candidaților vor fi depuse la Consiliul Electoral Central al Găgăuziei.

La cele două scrutine vor fi utilizate aceleași liste electorale, cu rubrici separate pentru confirmarea primirii fiecărui buletin de vot. Alegătorii care nu se regăsesc în listele de bază vor putea vota pe liste suplimentare, în condițiile prevăzute de legislația electorală.

Votul va putea fi exprimat și în baza pașaportului sau a versiunii digitale a actului de identitate, prin intermediul portofelului pentru identitate digitală recunoscut în Republica Moldova.

CEC a stabilit și limitele donațiilor pentru campaniile electorale. Persoanele fizice vor putea contribui cu cel mult 104.400 de lei pentru fiecare scrutin, dintre care maximum 17.400 de lei în numerar.

În cazul persoanelor juridice, plafonul este de 208.800 de lei pentru fiecare scrutin, cu condiția ca suma să nu depășească 30% din venitul anual înregistrat în anul calendaristic precedent.

Actul aprobat mai prevede proceduri privind constituirea și activitatea organelor electorale, instruirea funcționarilor electorali, verificarea listelor de subscripție, gestionarea documentelor electorale și raportarea financiară.