Curs valutar
  • EUR
    19.9714
    -0.0025%
  • USD
    17.2301
    -0.314%
  • RUB
    0.2025
    -1.4815%
  • RON
    3.8104
    0.0262%
  • UAH
    0.3852
    -0.3115%

Toate știrile

18 august 2026

Atacuri reciproce între Rusia și Ucraina: zeci de drone doborâte de ambele părți

05 Iul. 2026, 21:03
 // Categoria: În Lume // Autor:  Ana Panaguța
05 Iul. 2026, 21:03 // În Lume //  Ana Panaguța

Apărarea antiaeriană a Rusiei a doborât în cursul nopții de sâmbătă spre duminică 71 de drone ucrainene deasupra a trei regiuni rusești și a peninsulei Crimeea, anexată în 2014, informează Agerpres.

„În timpul nopții, între orele 20:00 pe 4 iulie și 07:00 pe 5 iulie, sistemele de apărare active au distrus 71 de drone ucrainene cu aripi fixe în regiunile Belgorod, Briansk, Rostov, Crimeea și Marea Neagră”, se arată în comunicatul Ministerului Apărării rus publicat pe Telegram.

Intensitatea relativ scăzută a atacului contrastează cu cea din săptămânile trecute, când Ministerul Apărării anunța doborârea a sute de drone aproape zilnic. Sâmbătă, spre exemplu, autorităție militare de la Moscova au comunicat că au doborât aproape 400 de drone în același interval orar.

Atacurile de sâmbătă au vizat un terminal petrolier din Sankt Petersburg, deja atacat în iunie, și au lăsat parțial fără lumină capitala regiunii Belgorod, aflată la granița cu Ucraina.

Apărarea antiaeriană din Ucraina a doborât în ultima zi 112 drone rusești și trei rachete ghidate într-un atac al Rusiei împotriva țării invadate, conform raportului zilnic al forțelor aeriene ucrainene.

În noaptea de sâmbătă spre duminică, Rusia a atacat Ucraina cu o rachetă aer-sol Kh-31 din apele Mării Negre, trei rachete ghidate Kh-59/69 din spațiul aerian al teritoriilor ocupate din Zaporojie și cu 125 de drone de atac, de pe teritoriul Rusiei, Donețsk și peninsula ocupată Crimeea.

Apărarea antiaeriană a reușit să doboare 112 drone inamice în nordul, sudul și estul țării, precum și trei rachete ghidate. Racheta Kh-31 nu și-a atins ținta. Cu toate acestea, au fost înregistrate impacturi a patru drone de atac în trei locații și căderea resturilor aparatelor doborâte în opt locuri.

Ucraina a afirmat duminică că a atacat cu succes în noaptea precedentă aerodromul Gvardeiskoie, una din principalele baze aeriene ale Rusiei din peninsula Crimeea ocupată.

Statul Major General al Ucrainei a informat pe canalul său de Telegram că amploarea daunelor este încă evaluată, dar a subliniat că aerodromul este folosit pentru a adăposti aeronave ale aviației tactico-operaționale și navale ce sprijină misiuni de luptă, precum și pentru sarcini logistice și de întreținere tehnică a aviației.

De asemenea, potrivit aceleiași surse, au fost lovite și poduri rutiere peste râul Hruzkii Yalancik și râul Kalmius din provincia Donețk.

Potrivit Kievului, Rusia folosește aceste infrastructuri pentru a transporta personal, armament, muniții și alte resurse logistice și materiale.

În plus, au fost atacate trei depozite de muniții rusești în Donețk și Lugansk, precum și în Herson.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a negat într-un interviu difuzat duminică că atacurile ucrainene vizează infrastructura care are legătură cu industria militară rusă, afirmând că ele sunt îndreptate împotriva obiectivelor civile, în contextul unei crize de aprovizionare cu combustibil cauzată de atacurile constante ale Ucrainei.

„Acțiunile regimului de la Kiev sunt de natură teroristă, iar regimul atacă facilitățile noastre din sectorul energetic, infrastructuri civile care, de fapt, nu au nimic de-a face cu structura militară sau industria de apărare”, a declarat Peskov într-un interviu pentru publicația Vesti.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus a criticat aceste atacuri, spunând că sunt „o manifestare evidentă a actelor teroriste” ale Ucrainei, care atacă interiorul Rusiei „pentru că dinamica de pe front se înrăutățește inevitabil în fiecare zi”.

„Trupele noastre avansează”, a declarat duminică Peskov și a adăugat că, „având în vedere agresivitatea regimului de la Kiev, pentru a garanta siguranța cetățenilor ruși va trebui să se creeze o zonă de securitate (în Ucraina) sau de control”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

17 Aug. 2026, 22:43
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
17 Aug. 2026, 22:43 // Slider //  Ana Panaguța

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!