Preşedintele sârb Aleksandar Vucic şi-a exprimat marţi scepticismul în ce priveşte o extindere rapidă a Uniunii Europene, afirmând că nu este optimist că noii candidaţi – inclusiv Serbia – vor adera la blocul comunitar în viitorul apropiat, transmite Reuters.

Vorbind în cadrul unei conferinţe a ţărilor candidate la UE, Vucic a declarat că, deşi parcursul european rămâne cea mai bună opţiune pentru Balcanii de Vest, Ucraina, Republica Moldova şi Georgia, o extindere majoră a blocului nu este de aşteptat prea curând.

„Nu trebuie să ne aşteptăm la miracole sau la extinderi majore ale UE în anii ce urmează”, a spus Vucic.

Regiunea Balcanilor de Vest cuprinde Serbia, Albania, Muntenegru, Bosnia, Macedonia de Nord şi Kosovo, toate aspirând să adere la UE. Doar Muntenegru speră să adere la UE până în 2028, iar Albania şi-a accelerat, de asemenea, demersurile de aderare. Serbia, Macedonia de Nord, Bosnia şi Kosovo sunt în urmă în acest proces, notează Reuters, potrivit Agerpres.

Ruslan Stefanciuk, preşedintele parlamentului ucrainean – care găzduieşte evenimentul împreună cu omoloaga sa sârbă, Ana Brnabic – a declarat că UE ar trebui să accelereze procesul de aderare pentru a contracara politicile agresive ale Rusiei.

„Noul val de extindere trebuie să fie cât mai amplu şi mai puternic posibil, astfel încât procesul de creare a Europei să poată fi, în sfârşit, finalizat – o Europă unită şi indivizibilă, o Europă puternică şi invulnerabilă”, a afirmat el.

Ucraina a demarat luna trecută prima etapă a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană; deşi Kievul beneficiază de un sprijin puternic din partea guvernelor europene pentru reformele sale, diplomaţii anticipează că procesul de aderare va fi complex şi de durată. Belgradul susţine integritatea teritorială a Ucrainei şi a condamnat invazia rusă, în timp ce Kievul refuză să recunoască independenţa declarată în 2008 de Kosovo, fosta provincie sudică a Serbiei, aminteşte Reuters.

Serbia îşi menţine de asemenea legăturile cu Rusia, însă relaţiile s-au deteriorat după ce Moscova a criticat anul trecut Serbia pentru vânzările de muniţie către Ucraina. Totodată, Vucic s-a întâlnit în repetate rânduri cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi a participat, anul trecut, la o conferinţă desfăşurată la Odesa. La rândul lor, atât Republica Moldova, cât şi Georgia aspiră să adere la UE, amândouă primind statutul de ţară candidată în iunie 2022, pe fondul invaziei ruse în Ucraina.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#aderare #Aleksandar Vucic #Republica Moldova #Serbia #Ucraina #UE

Agenția Proprietății Publice (APP) pregătește schimbări în procesul de privatizare a bunurilor statului, după ce mai multe licitații, inclusiv cele pentru Hotelul „Zarea” din centrul Chișinăului, nu au atras cumpărători. Directorul instituției, Ion Dodon, recunoaște că termenele prea scurte pentru achitarea bunurilor și dificultățile legate de obținerea autorizațiilor pot descuraja investitorii.

Potrivit șefului APP, una dintre soluțiile analizate este extinderea termenului în care câștigătorii licitațiilor trebuie să achite contravaloarea bunurilor privatizate. În prezent, legislația prevede un termen de până la trei zile, perioadă considerată insuficientă pentru investitorii care intenționează să contracteze credite bancare.

„Legislația prevede un termen de până la trei zile ca agentul economic să găsească resurse financiare și să le transfere pe contul Agenției Proprietății Publice, dar băncile comerciale examinează cererile de creditare pe un termen mai lung”, a explicat Dodon.

Directorul APP consideră că o pregătire mai bună a privatizărilor ar permite accesul unui număr mai mare de potențiali investitori, inclusiv al celor care au nevoie de finanțare bancară pentru realizarea achizițiilor.

Un alt obstacol a fost semnalat în cazul Hotelului „Zarea”. Potrivit întrebării adresate directorului APP, potențialii cumpărători susțin că, înainte de a investi într-o asemenea proprietate, ar avea nevoie de mai multe documente, inclusiv autorizații de la Primăria Chișinău și avize de la autoritățile responsabile de protejarea monumentelor istorice.

În lipsa acestor documente, investitorii riscă să cumpere un imobil fără să știe cu certitudine ce lucrări de reconstrucție sau dezvoltare vor putea realiza ulterior. Obținerea autorizațiilor după achiziție poate presupune proceduri administrative de durată.

Ion Dodon a fost de acord că statul trebuie să simplifice procesul și să ofere investitorilor mai multă predictibilitate.

„Sunt de acord că noi ar trebui să fim mai prietenoși cu investitorii în ceea ce privește obținerea documentelor permisive. Tot ce este posibil să obținem acum o să facem noi, ca stat”, a declarat directorul APP.

Declarația sugerează că instituția ar putea încerca să pregătească din timp o parte dintre actele necesare, înainte ca proprietățile să fie scoase din nou la vânzare, pentru a reduce incertitudinile viitorilor cumpărători. Deocamdată, nu a fost anunțată lista exactă a documentelor pe care APP le-ar putea obține în prealabil.

Hotelul „Zarea”, situat pe strada Anton Pann 4 din centrul Chișinăului, a fost scos la privatizare la un preț inițial de 106 milioane de lei. Licitația programată pentru 20 octombrie a fost anulată, deoarece niciun investitor nu a depus cerere de participare, deși termenul de înscriere fusese prelungit cu două luni.