Curtea Constituțională urmează să dea astăzi verdictul în cauza privind statutul juridic special al Găgăuziei și prevederi din Codul Electoral, după ce miercuri părțile și-au susținut pledoariile finale.

Secretarul de stat al Ministerului Justiției, Mihai Gheorghieș, susține că sesizarea nu pune în discuție autonomia Găgăuziei, ci mecanismele prin care autoritățile regionale condiționează numirea unor funcționari ai statului. Potrivit lui, consultarea și cooperarea sunt compatibile cu Constituția. Acordul prealabil sau propunerea obligatorie însă transformă atribuțiile centrale în competențe condiționate politic la nivel regional, transmite IPN.

Gheorghieș a mai spus că votul de trei cincimi cerut pentru modificarea legii statutului Găgăuziei rămâne o garanție procedurală și nu blochează controlul de constituționalitate.

Avocatul Adunării Populare a Găgăuziei, Iurie Mărgineanu, respinge acest argument. El susține că normele contestate nu transferă competențe decizionale către autonomie, pentru că numirea și revocarea șefilor structurilor vizate rămân exclusiv în atribuția autorităților centrale. Rolul Adunării Populare și al bașcanului, spune Mărgineanu, se limitează la propunerea candidaților și nu afectează suveranitatea statului.

Curtea Constituțională a conexat cele două sesizări: pe cea depusă de Adunarea Populară, care contestă normele privind organizarea autorității electorale din autonomie, și pe cea a Ministerului Justiției, care cere verificarea rolului Adunării în constituirea organului electoral regional și în numirea conducerii structurilor teritoriale ale Poliției, SIS și Direcției justiție din Găgăuzia.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Curtea Constitutionala #Gagauzia

Procurorii au pornit o cauză penală în urma atacului cibernetic în care au fost extrase datele a aproximativ 750.000 de cetățeni ai Republicii Moldova. Ancheta este abia la început, iar Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) nu poate spune, deocamdată, ce instituții au fost vizate și de unde a fost lansat atacul.

Șeful PCCOCS, Victor Furtună, a declarat că dosarul a fost deschis în baza articolului 259 din Codul penal, care se referă la accesul ilegal la sistemele informatice. Procurorul a făcut declarațiile după audierile desfășurate cu ușile închise în Parlament, pe 4 noiembrie.

Întrebat dacă există deja persoane care au statut de învinuit sau dacă atacul ar fi putut veni dintr-un anumit stat, Furtună a evitat să ofere detalii. Acesta a precizat că toate aceste aspecte fac parte din anchetă și că divulgarea informațiilor ar putea afecta investigația.

„– A fost pornită o cauză penală în baza articolului 259 din Codul penal, care se referă la accesul ilegal la un sistem informatic. Nu putem oferi mai multe detalii despre urmărirea penală.

– Sunt vizate anumite instituții?

– Este prea devreme pentru a oferi astfel de informații. Cauza penală se află într-o etapă incipientă.

– Din partea căror țări ar fi putut fi lansat atacul?

– Nu putem comunica astfel de informații. Aceste aspecte fac obiectul cauzei penale. Evident, urmărirea penală durează”, a spus Furtună miercuri, 4 noiembrie, după audierile din Parlament.

Amintim că, în perioada 19–23 octombrie, în urma atacului cibernetic au fost extrase datele a aproximativ 750.000 de cetățeni. Informațiile vizate includ date de identitate, despre familie, statut social și medical, pensii, bunuri, vehicule și informații financiare, inclusiv coduri IBAN și date din sistemul MPay.

În urma incidentului, directoarea Agenției de Guvernare Electronică, Nicoleta Colomeeț, a fost demisă. Totodată, președinta Maia Sandu a anunțat că va convoca o ședință a Consiliului Național de Securitate pentru a discuta situația.