La circa 81 de ani-lumină de Pământ, în constelația Dragonului, există o exoplanetă care a supraviețuit miliarde de ani, după moartea unei stele similare Soarelui. Conform oamenilor de știință, masa obiectului cunoscut drept WD 1856 b, este de aproximativ opt ori mai mare decât cea a lui Jupiter, iar temperatura atmosferei sale este de circa 127 de grade Celsius.

Planeta orbitează foarte aproape de pitica albă rămasă în urma exploziei stelare, informează hotnews.ro. Unii astronomi cred că planeta a „migrat” treptat spre interior.

WD 1856 b ilustrează modul în care unele planete pot supraviețui morții stelei în jurul căreia orbitează, așa cum s-ar putea întâmpla și cu unele dintre cele ale sistemului nostru solar.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Planeta se află acum de 50 de ori mai aproape de pitica albă, obiect rămas după arderea stelei sale, decât este Pământul de Soare, făcând o rotație completă în doar 1,4 zile.

WD 1856 b se află într-un mediu gravitațional neobișnuit, deoarece pitica albă face parte dintr-un sistem triplu de stele, alături de două pitice roșii, fiecare având aproximativ 30% din masa Soarelui. Există două ipoteze despre ce s-a întâmplat cu planeta – a fost înghițită de de steaua sa ori s-a aflat inițial suficient de departe, pentru a evita acest lucru, însă influența ale altor obiecte din apropiere au împins-o apoi spre orbita actuală.

Descoperită în 2020, WD 1856 b, a oferit primele dovezi concludente că planetele pot supraviețui morții unei stele asemănătoare Soarelui.

#ardere #astronomi #descoperire #planeta #soare #supravietuire

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.