Europa este regiunea cea mai vulnerabilă la eventuale întreruperi ale aprovizionării cu combustibil pentru avioane, în contextul tensiunilor reaprinse din Orientul Mijlociu și al riscurilor pentru transportul prin Strâmtoarea Ormuz, relatează Reuters.

Potrivit agenției, deși statele europene au importat combustibil pentru avioane din Statele Unite și Asia, au majorat producția rafinăriilor și au apelat la rezervele existente pentru a menține traficul aerian, continentul rămâne dependent de livrările care tranzitează Strâmtoarea Ormuz.

Marea Britanie, Franța și Germania sunt considerate cele mai expuse. Închiderea mai multor rafinării de-a lungul ultimelor decenii a făcut ca Europa să depindă într-o măsură mai mare decât alte regiuni de importurile provenite din Orientul Mijlociu.

Strâmtoarea Ormuz, pe unde trece aproximativ o cincime din petrolul și gazele naturale lichefiate transportate pe mare la nivel mondial, a fost afectată de conflictul dintre Iran, Israel și Statele Unite. Deși traficul a fost reluat parțial în iunie, armistițiul fragil a fost pus din nou sub semnul întrebării în iulie, după noi atacuri lansate de ambele părți.

Datele companiei de consultanță Energy Aspects, citate de Reuters, estimează că Europa va înregistra în trimestrul al treilea un deficit de aproape 600.000 de barili de combustibil pentru avioane pe zi. Prin comparație, Statele Unite ar urma să aibă un excedent de 116.000 de barili pe zi, iar regiunea Asia-Pacific unul de 425.000 de barili pe zi.

La începutul lunii iunie, stocurile europene de combustibil pentru avioane se ridicau la aproximativ 38 de milioane de barili, față de 99 de milioane de barili în Statele Unite. Potrivit calculelor Reuters, aceste rezerve ar acoperi cererea pentru mai puțin de 30 de zile, cel mai redus nivel dintre marile piețe mondiale.

În același timp, cele mai recente date ale Agenției Internaționale pentru Energie arată că, la sfârșitul lunii mai, stocurile de combustibil pentru avioane din Europa erau cu 10% mai mari decât în aceeași perioadă a anului trecut, iar producția rafinăriilor crescuse cu 30%. Chiar și în aceste condiții, marja de siguranță rămâne de aproximativ o lună, ceea ce, potrivit Reuters, evidențiază vulnerabilitatea continentului în cazul unor noi perturbări ale aprovizionării.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#avioane #combustibil

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.