Premieră în Uniunea Europeană. Pentru prima dată, în luna iunie, producția de energie solară a depășit cărbunele, gazele naturale, energia nucleară, eoliană și hidroenergia. Astfel, un sfert din electricitatea consumată de statele membre luna trecută a provenit de la energia solară. Spania conduce revoluția energiei verzi în UE, urmată îndeaproape de Germania. Însă și Polonia, o țară tradițional dependentă de cărbune, a făcut progrese semnificative, transmite Antena 3 CNN.

Energia solară a generat un nivel record de 52 TWh de electricitate în UE în iunie 2026, reprezentând 25% din producția lunară de energie electrică a blocului comunitar. Astfel, a depășit precedentul record de 47 TWh (23%), înregistrat în mai 2026.

În luna iunie, energia solară a fost cea mai importantă sursă de electricitate din UE, depășind:

energia nucleară (21%);
gazele naturale (15%);
energia eoliană (14%);
hidroenergia (12%);
cărbune (8%);

Este doar a treia lună din istoria Uniunii Europene în care energia solară devine principala sursă de electricitate a UE, după iunie 2025 și mai 2026.

În iunie 2021, energia solară genera doar 10% din electricitatea UE (21 TWh). Performanța din iunie 2026 a fost impulsionată de cererea pentru surse de energie ieftine, ușor și rapid de instalat.

„Creșterea energiei solare a fost cu adevărat stratosferică, depășind previziune după previziune. În doar câțiva ani, energia solară a evoluat de la un jucător mic la o componentă esențială din sistemul de energie al Europei”, a explicat Chris Rosslowe, analist senior la think thank-ul Ember.

Între 2021 și 2025, energia solară a înregistrat o creștere de peste 20% pe an în Uniunea Europeană. A avut cel mai rapid ritm dintre toate sursele de energie.

Evoluția se datorează în principal numărului mare de instalații noi, în condițiile în care în 2025 au fost adăugați 65,1 GW de capacitate nouă.

Producția record din iunie a coincis, de asemenea, cu o cerere ridicată de electricitate pe timpul verii, alimentată parțial de valurile de căldură record. Energia solară a contribuit la menținerea alimentării cu electricitate în condițiile în care alte surse de energie au avut dificultăți din cauza temperaturilor ridicate și a lipsei vântului.

Creșterea producției de energie solară este evidentă în toată Uniunea Europeană. De la începutul anului 2026, 18 state membre au înregistrat noi recorduri lunare privind ponderea electricității produse din energie solară.

În Spania, energia solară a furnizat pentru prima dată peste o treime din electricitate într-o lună (34%) în iunie 2026.

Performanța este rezultatul investițiilor masive ale țării în energie curată. Din 2019, Spania și-a dublat capacitatea instalată de energie eoliană și solară, adăugând peste 40 GW, mai mult decât orice alt stat din UE, cu excepția Germaniei, a cărei piață energetică este de aproximativ două ori mai mare.

Efectele au fost imediate în facturile consumatorilor. În timp ce în multe țări prețurile la electricitate au crescut după criza energetică provocată de izbucnirea războiului cu Iranul, în Spania facturile au scăzut. Potrivit unei analize Ember, gospodăriile au economisit, în medie, 10 euro pe lună la factura de energie electrică de când Strâmtoarea Ormuz a fost practic închisă, în luna martie.

Spania nu a folosit deloc energie pe bază de cărbune în august 2025. Este o schimbare radicală față de acum un deceniu, când centralele pe cărbuni asigurau aproximativ un sfert din producția de electricitate.

Cazul Spaniei arată cât de rapid țările își pot schimba sursele de energie dacă aleg să facă asta.

„Nu ai nevoie de soarele Spaniei pentru a obține aceleași rezultate. Fiecare țară din Europa ar putea valorifica mai bine propriile resurse eoliene și solare pentru a reduce dependența de gazul scump”, a spus Rosslowe.

Performanța are efecte și asupra emisiilor de gazde cu efect de seră. În 2025, doar 25% din electricitatea Spaniei a provenit din combustibili fosili, iar emisiile pe cap de locuitor s-au situat la 0,9 tone echivalent CO₂, sub media UE de 1,3 tone.

În Germania, energia solară a generat mai bine de o treime din electricitatea totală în luna mai (33%) și a ajuns la procentul de 36% în luna iunie.

Germania este țara europeană în care se află cel mai mare parc fotovoltaic operațional: panourile au fost amplasate pe terenul de peste 500 hectare al unei foste mine de cărbune.

Și cetățenii obișnuiți au început să folosească energia solară ca să-și reducă facturile la electricitate.

Instalate pe balcoane, terase și sau acoperișurile anexelor gospodărești, panourile fotovoltaice de balcon folosesc module de mici dimensiuni care pot fi fixate pe pereții exteriori.

În multe țări europene, acestea pot fi cumpărate din supermarketuri sau online și costă aproximativ 200 de euro. Între 2022 și 2025, în Germania au fost instalate peste un milion de astfel de sisteme.

Energia produsă poate fi utilizată direct printr-o priză obișnuită, fără costuri suplimentare de instalare.

Experții estimează că investiția este recuperată, în medie, în doi până la șase ani, în funcție de prețul sistemului, dimensiune și amplasare. Ulterior, panourile reduc cantitatea de energie preluată din rețea și, implicit, valoarea facturilor.

Economiile pot fi și mai mari dacă cetățenii investesc și într-o baterie pentru stocare energiei în exces. Deoarece panourile produc electricitate doar în timpul zilei, când mulți oameni sunt plecați la serviciu sau la școală și consumul este mai redus, surplusul poate fi stocat și utilizat seara, când cererea este mai mare.

Bateriile contribuie astfel la echilibrarea cererii și ofertei de energie în Germania, evitând risipa energiei produse în timpul zilei și reducând presiunea asupra rețelei electrice.

În luna iunie, energia solară a furnizat aproape un sfert din electricitatea Poloniei (24%). Deși rămâne una dintre cei mai mari consumatoare de cărbune din UE, Polonia a înregistrat și una dintre cele mai rapide creșteri ale energiei solare din Europa.

În iunie 2025, țara a atins un prag istoric: energia regenerabilă a produs mai multă electricitate decât cărbunele. Sursele regenerabile au asigurat 44,1% din producție, în timp ce centralele pe cărbune și lignit au furnizat 43,7%, potrivit think tank-ului Energy Forum.

În 2025, Polonia avea instalați 23 GW de capacitate fotovoltaică. Cu doar cinci ani înainte, această capacitate era de doar 2 GW.

Una dintre principalele provocări în Polonia rămâne eliminarea obstacolelor care încetinesc tranziția energetică.

„Dezvoltarea energiei eoliene onshore, care a fost practic blocată complet de guvern în 2016 și pentru care reglementările au început să fie relaxate abia în urmă cu doi ani, este încă foarte limitată”, a explicat dr. Maria Niewierko, de la Energy Forum.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#energie solară #record productie electricitate #tranzitie energetica #Uniunea Europeana

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.