Republica Moldova va avea, în premieră, un Colegiu Național al Psihologilor, instituția care va reprezenta profesia și va supraveghea respectarea standardelor profesionale și de etică în domeniu. Lansarea oficială a procesului de constituire a fost anunțată joi, 16 iulie, de Ministerul Educației și Cercetării.

Noua instituție este prevăzută de Legea privind exercitarea profesiei de psiholog, adoptată în 2025, și marchează trecerea de la cadrul legal la aplicarea efectivă a reformei. Până acum, activitatea psihologilor nu era reglementată printr-un sistem unitar și nu exista o instituție profesională care să stabilească standarde comune pentru exercitarea profesiei.

Colegiul va funcționa ca organizație profesională nonprofit de drept public, cu autonomie instituțională, va avea sediul la Chișinău și trei filiale teritoriale – Nord, Centru și Sud.

Printre atribuțiile sale se numără aprobarea Codului deontologic al psihologului, stabilirea standardelor de calitate pentru serviciile psihologice, organizarea procedurilor de atestare profesională și gestionarea Registrului unic al psihologilor. Totodată, instituția va putea acorda, suspenda sau retrage dreptul de liberă practică.

Un element important al reformei este crearea Registrului unic al psihologilor, o bază de date publică în care vor fi înscriși toți specialiștii care activează în sectorul public, privat sau în regim de liberă practică. Registrul va permite verificarea statutului profesional și a specializării fiecărui psiholog.

Potrivit legii, apartenența la Colegiu va deveni obligatorie pentru exercitarea profesiei, iar psihologii care activează în regim de liberă practică vor avea nevoie de un atestat eliberat de această instituție. În plus, profesia va fi organizată pe trei niveluri de competență, iar psihologii vor trebui să treacă printr-o atestare profesională o dată la cinci ani și să participe la programe de formare continuă.

Ministerul Educației a prezentat și platforma electronică prin care psihologii își vor putea crea dosarul profesional și se vor putea înscrie la primul Congres al Psihologilor din Republica Moldova. Dosarele vor putea fi depuse până la 15 septembrie 2026, iar participanții validați vor alege structurile de conducere ale viitorului Colegiu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Colegiu Național al Psihologilor #Moldova

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.