Marile companii din industria textilă și a confecțiilor din Uniunea Europeană nu mai au voie, începând de duminică, 19 iulie, să distrugă hainele, încălțămintea și accesoriile nevândute. Noua măsură, adoptată pentru reducerea risipei și a impactului asupra mediului, obligă firmele să găsească alternative precum revânzarea, recondiționarea sau donațiile, informează Digi24.

Noile norme europene care reglementează gestionarea articolelor de îmbrăcăminte, a accesoriilor vestimentare şi a încălţămintei nevândute intră în vigoare începând de duminică. O schimbare importantă, care vizează o mai bună protecţie a mediului.

Companiile care vor dori totuşi să distrugă articolele de îmbrăcăminte nevândute vor putea face acest lucru doar în anumite cazuri, „de exemplu, din motive de siguranţă sau în cazul deteriorării produsului”.

În plus, acestea vor trebui să declare „volumele de bunuri de consum nevândute pe care le elimină”, într-un format standardizat, începând din februarie 2027.

În schimb, producătorii sunt încurajaţi de Comisia Europeană să-şi gestioneze mai bine stocurile, „să proceseze retururile şi să exploreze soluţii alternative, precum revânzarea, recondiţionarea, donaţiile sau reutilizarea”, precizează Comisia Europeană, într-un comunicat datând de la adoptarea măsurilor, în luna februarie a anului trecut. Aceste obligaţii vor fi extinse într-o a doua etapă la IMM-uri, începând cu iulie 2030.

O risipă costisitoare pentru mediu

Pentru Bruxelles, aceste noi reguli trebuie să limiteze cantitatea de deşeuri produse în fiecare an. Situaţia este îngrijorătoare.

„În fiecare an, în Europa, se estimează că între 4 şi 9 % din articolele textile nevândute sunt distruse înainte chiar de a fi purtate. Această risipă generează aproximativ 5,6 milioane de tone de emisii de CO₂, adică un volum aproape echivalent cu emisiile nete totale ale Suediei în 2021”, afirmă Comisia.

În Franţa, este deja interzisă aruncarea produselor nealimentare noi, destinate vânzării, care nu s-au vândut: acestea trebuie reutilizate sau donate.

Însă această problemă afectează întregul continent, ba chiar şi dincolo de graniţele acestuia, în contextul exploziei fenomenului „ultra fast-fashion”.

„În Germania, aproape 20 de milioane de articole returnate sunt aruncate în fiecare an”, citează Bruxelles-ul ca exemplu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#haine #risipa #UE

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.