Parlamentul a aprobat astăzi, cu 57 de voturi Hotărârea privind rezultatele audierilor parlamentare cu privire la progresul acțiunilor în procesul de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar, document trimis de Procuratură Parlamentului, după ce procurorul general a refuzat să se prezinte în fața deputaților pentru a fi audiat pe acest dosar. Hotărârea conține un set de recomandări adresate Procuraturii, inclusiv un calificativ acordat de către Legislativ pentru activitate.

Hotărârea stabilește că se ia act de informațiile prezentate în scris de Procuratura Generală pe marginea progresului acțiunilor în procesul de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar. Se constată că, responsabilitatea pentru organizarea și asigurarea unor măsuri eficiente asupra procesului de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar îi revine conducerii Procuraturii Generale și Centrului Național Anticorupție.

„Analizând informațiile prezentate, Parlamentul, constată lipsa de acțiuni măsurabile și progrese în procesul de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar, și consideră că prin acțiunile ineficiente ale conducătorilor autorităților responsabile se tergiversează nejustificat luarea de măsuri eficiente asupra atingerii obiectivului urmărit. În contextul celor menționate, Parlamentul apreciază drept nesatisfăcătoare activitatea conducerii Procuraturii Generale și a Centrului Național Anticorupție, în ceea ce privește recuperarea mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar”, se arată în document.

Potrivit Hotărârii Parlamentului, de la Procuratura Generală se solicită următoarele acțiuni:

examinarea cauzelor stagnării, admisă de către autoritățile responsabile în procedurile de investigare a procesului de devalizare a sistemului bancar;
întreprinderea măsurilor și intensificarea colaborării internaționale cu serviciile speciale ale țărilor, inclusiv prin echipe comune d investigare și Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Justiție Penală (EuroJust), în vederea investigării fraudei bancare și recuperării globale a mijloacelor și activelor sustrase;
elaborarea și aprobarea, în termen de 30 de zile, a unui instrument eficient, efectiv și realizabil de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar, precum și a unui nou plan de acțiuni pentru implementarea acestuia;
raportarea publică și semestrială a progreselor și rezultatelor obținute în procesul de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar.

Totodată, în act se indică și unele recomandări:

Se recomandă Consiliului Superior al Magistraturii ca, în condițiile legii, să verifice activitatea și să întreprindă toate măsurile de rigoare pentru ca, instanțele judecătorești, la înfăptuirea justiției în cauzele ce țin de devalizarea sistemului bancar și de recuperarea mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar, să asigure respectarea principiilor privind celeritatea procesului, transparența activității de înfăptuire a justiției și deschiderea față de societate, eficiența activității instanțelor judecătorești și a judecătorilor, precum și respectarea Codului de etică de către judecători.
Comisia juridică, numiri și imunități în comun cu Comisia securitate națională, apărare și ordine publică vor monitoriza în cadrul controlului parlamentar evoluția procedurilor de investigare a procesului de devalizare a sistemului bancar și a progresului acțiunilor întreprinse de autoritățile publice în procesul de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar, raportând semestrial plenului Parlamentului informațiile corespunzătoare.

Precizăm că, în conformitate cu articolul 126 din Regulament, Parlamentul, o dată în decursul unei sesiuni, audiază Guvernul în probleme ce țin de activitatea acestuia. La propunerea Biroului permanent, a Comisiilor permanente sau a Fracțiunilor parlamentare, Parlamentul inițiază audieri și în alte domenii de interes public major.

Precizăm că, pentru aprobarea Hotărârii respective și-au dat votul doar deputații din Fracțiunea PAS. Cei ai Blocului Comuniștilor și Socialiștilor și ai Partidului Șor s-au abținut de la vot. Ultimii și-au motiva abținerea prin faptul ca să nu fie catalogată această acțiune ca „o răfuială cu procurorul general”.

PSRM și PCRM nu și-au argumentat decizia sub nici o formă, deși mereu critică că nu se întreprind acțiuni în privința recuperării miliardului furat.

#hotarare #PAS #PCRM #procuror #PSRM

Doar 12 inspectori ai Direcției monitorizare electronică din cadrul Inspectoratului Național de Probațiune (INP) monitorizează în prezent persoanele care poartă brățări electronice, iar volumul de muncă poate afecta, în anumite situații, timpul de reacție. Totodată, brățara electronică nu poate împiedica fizic un agresor să se apropie de victimă, iar modul de transmitere a alertelor către poliție poate influența intervenția. Directorul interimar al INP, Gheorghe Aghenie, a făcut declarațiile în cadrul audierilor publice privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a femicidului. Potrivit lui, fiecare eveniment generat de sistem trebuie verificat de un inspector.

Aghenie a explicat că, atunci când sistemul semnalează apropierea dintre victimă și agresor, inspectorii iau legătura cu ambele persoane pentru a clarifica situația. O apropiere poate avea loc și accidental, inclusiv în localitățile mici, unde există puține căi de acces.

„O brățară de monitorizare nu izolează persoana și nu-i pune piedică, nu-l leagă. Are niște restricții care sunt impuse de instanța de judecată, iar el, prin intermediul brățării de monitorizare, demonstrează că le respectă”, a declarat Gheorghe Aghenie.

Potrivit acestuia, lipsa de personal reprezintă o problemă pentru Direcția monitorizare electronică, în condițiile numărului de persoane aflate sub supraveghere. În anumite situații, volumul de lucru poate afecta calitatea și rapiditatea monitorizării.

O altă problemă ținea de modul în care informația despre alertele generate de sistem ajungea la poliție. Dacă victima sau agresorul nu răspundeau la telefon, inspectorii apelau serviciul 112, iar informația trebuia transmisă prin mai multe etape până ajungea la polițistul de sector sau la grupa operativă, lucru care putea întârzia intervenția.

Între timp, această procedură a fost modificată. Poliția are acum acces direct la sistemul de monitorizare electronică a agresorilor, iar autoritățile pregătesc și noi proceduri pentru ca informațiile despre riscurile la adresa victimelor să ajungă mai rapid la instituțiile responsabile.

Aghenie a atras atenția și asupra distanțelor stabilite de instanțe în ordonanțele de protecție. Potrivit lui, există cazuri în care instanța stabilește o distanță de doar 3, 5 sau 20 de metri între agresor și victimă.

„Vă dați seama că persoana arată ordonanța și spune: «Dar eu nu am restricția»”, a menționat acesta.

Ce arată datele autorităților

Directorul interimar al INP a mai precizat că persoanele monitorizate nu au, în general, restricții de deplasare și pot circula în spațiile publice din Republica Moldova.

În primele opt luni ale anului, Poliția a înregistrat 13.747 de sesizări privind presupuse cazuri de violență în familie și conflicte familiale.

În evidența Poliției se află în prezent 7.249 de agresori familiali. În aceeași perioadă, au fost pornite 597 de cauze penale și întocmite 1.293 de procese-verbale contravenționale.

Polițiștii au emis 4.766 de ordine de restricție de urgență, iar în 787 de cazuri au fost întocmite procese-verbale pentru încălcarea acestora.

La nivelul instanțelor, în primele opt luni au fost emise 817 ordonanțe de protecție, dintre care 692 sunt monitorizate electronic. Încălcarea prevederilor ordonanțelor de protecție a dus la pornirea a 400 de cauze penale.