Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a primit un ultimatum din partea organizatorilor protestelor izbucnite după demiterea ministrului Apărării, Mihailo Fedorov. Potrivit publicației The Kyiv Independent, aceștia cer repunerea lui Fedorov în funcție și demiterea comandantului-șef al armatei, Oleksandr Sîrskîi, acordând autorităților termen până vineri pentru a răspunde solicitărilor.

Unul dintre organizatorii manifestațiilor, veteranul Dmytro Koziatynskyi, a declarat pentru The Kyiv Independent că, după protestul de luni, acțiunile vor fi suspendate timp de trei zile.

„Am stabilit termenul-limită de vineri pentru ca cererile noastre să fie îndeplinite. Dacă până atunci se va lua decizia, ne vom opri”, a spus acesta.

Potrivit unei surse familiarizate cu situația, o decizie privind eventuala demitere a lui Oleksandr Sîrskîi este așteptată în curând, posibil chiar în următoarele zile.

În același timp, publicația scrie că fostului ministru al Apărării, Mihailo Fedorov, i-a fost propus un alt rol, axat pe tehnologiile militare și modernizarea ministerului. Totuși, potrivit unor surse apropiate discuțiilor, acesta este dispus să revină doar în funcția de ministru al Apărării, pentru a continua proiectele începute.

Protestele au loc zilnic în Ucraina începând cu 16 iulie și au adunat mii de participanți în Kiev, precum și manifestanți în alte orașe ale țării. Participanții susțin că demiterea lui Fedorov riscă să afecteze reformele din domeniul apărării și critică decizia lui Zelenski de a-l menține în funcție pe generalul Oleksandr Sîrskîi.

Potrivit presei ucrainene, tensiunile dintre Fedorov și Sîrskîi existau încă de la numirea fostului ministru, cei doi având viziuni diferite asupra conducerii armatei. Generalul Sîrskîi a fost criticat de unii militari și analiști pentru stilul său de comandă excesiv de centralizat și apropiat de modelul sovietic.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#decizie #Zelenski

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.