Incidentul de pe un zbor Ryanair, în care un pasager a fost aspirat parțial prin geamul avionului, ar fi putut fi provocat de o avarie la motor produsă de un „obiect străin”, a spus șeful companiei aeriene, potrivit BBC.

Michael O’Leary a declarat că primele verificări după incidentul din 10 iulie, petrecut pe o cursă între Grecia și Germania, indică această posibilitate. Potrivit lui, „pare să fi fost vorba despre o avarie provocată de un obiect străin în motor, la decolarea de la Salonic”, dar a subliniat că, deocamdată, acest lucru nu poate fi spus „definitiv”.

Șeful Ryanair a insistat că motorul avionului Boeing 737, vechi de 18 ani, fusese verificat și revizuit complet în ultimii doi ani.

Pasagerul rănit este cetățeanul sârb Ljubisa Karović. Capul și umărul său drept au fost trase în afara geamului spart, iar bărbatul a rămas „grav rănit și în stare de șoc”.

Soția lui, Svetlana Grković Maksimović, a povestit pentru BBC Serbia că ea și alți doi pasageri l-au ținut de picioare timp de câteva minute, pentru a-l putea trage înapoi.

„L-am tras înapoi împreună. Avea toată fața deformată și îi curgea sânge din nas și din gură”, a spus femeia.

Bărbatul a fost dus la spital după ce avionul a aterizat de urgență.

Mai mulți pasageri au declarat pentru presa locală că au auzit „un fel de explozie” la bord.

Aeronava era operată de Malta Air, subsidiară a Ryanair.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Dacă ancheta va confirma că avaria a fost provocată de un obiect exterior, acest lucru ar putea conta în stabilirea răspunderii Ryanair sau Boeing în cazul incidentului.

Consiliul Național pentru Siguranța Transporturilor din SUA, NTSB, investighează cazul.

O’Leary a spus că un raport preliminar ar urma să fie publicat în aproximativ 28 de zile.

Un pasager a fost tras parțial prin geamul spart al unui avion Ryanair în timpul zborului

#avion #pasager

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.