Incidentul de pe un zbor Ryanair, în care un pasager a fost aspirat parțial prin geamul avionului, ar fi putut fi provocat de o avarie la motor produsă de un „obiect străin”, a spus șeful companiei aeriene, potrivit BBC.

Michael O’Leary a declarat că primele verificări după incidentul din 10 iulie, petrecut pe o cursă între Grecia și Germania, indică această posibilitate. Potrivit lui, „pare să fi fost vorba despre o avarie provocată de un obiect străin în motor, la decolarea de la Salonic”, dar a subliniat că, deocamdată, acest lucru nu poate fi spus „definitiv”.

Șeful Ryanair a insistat că motorul avionului Boeing 737, vechi de 18 ani, fusese verificat și revizuit complet în ultimii doi ani.

Pasagerul rănit este cetățeanul sârb Ljubisa Karović. Capul și umărul său drept au fost trase în afara geamului spart, iar bărbatul a rămas „grav rănit și în stare de șoc”.

Soția lui, Svetlana Grković Maksimović, a povestit pentru BBC Serbia că ea și alți doi pasageri l-au ținut de picioare timp de câteva minute, pentru a-l putea trage înapoi.

„L-am tras înapoi împreună. Avea toată fața deformată și îi curgea sânge din nas și din gură”, a spus femeia.

Bărbatul a fost dus la spital după ce avionul a aterizat de urgență.

Mai mulți pasageri au declarat pentru presa locală că au auzit „un fel de explozie” la bord.

Aeronava era operată de Malta Air, subsidiară a Ryanair.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Dacă ancheta va confirma că avaria a fost provocată de un obiect exterior, acest lucru ar putea conta în stabilirea răspunderii Ryanair sau Boeing în cazul incidentului.

Consiliul Național pentru Siguranța Transporturilor din SUA, NTSB, investighează cazul.

O’Leary a spus că un raport preliminar ar urma să fie publicat în aproximativ 28 de zile.

Un pasager a fost tras parțial prin geamul spart al unui avion Ryanair în timpul zborului

#avion #pasager

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.