Ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, a declarat că, în prezent, Guvernul nu discută despre majorarea vârstei de pensionare, care în Republica Moldova este de 63 de ani. Declarația a fost făcută astăzi, 22 iulie, înaintea ședinței Guvernului.

„Noi nu discutăm astăzi despre posibilitatea măririi vârstei de pensionare, care astăzi este la 63 de ani. Într-adevăr, atunci când vorbim despre deficit în bugetul asigurărilor sociale, trebuie să ne asigurăm că avem și mai mulți contribuabili, dar și o bază mai largă de contribuții în bugetul asigurărilor sociale și acest lucru poate fi făcut prin a crește rata de ocupare. Noi astăzi nu avem toată lumea încă de piața forței de muncă. Deci toți cei care pot munci și contribui la bugetul asigurărilor sociale, trebuie să muncească”, a spus ministra.

Totodată, Natalia Plugaru a precizat că rata de ocupare în țara noastră este de aproximativ 55-57%, în timp ce media în Uniunea Europeană este de 75%.

„Dacă am avea persoanele care muncesc, care contribuie la bugetul asigurărilor sociale, la nivelul cel puțin mediu al Uniunii Europene și atunci bugetul asigurărilor sociale nu ar avea așa deficit”, a mai adăugat ea.

Sursa video: Realitatea.md

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Referitor la legea privind pensiile militarilor și ale funcționarilor publici cu statut special, ministra Muncii a reiterat că reforma va continua în forma prezentată anterior și că, până în prezent, nu a existat nici 0 vârstă se pensionare stabilită.

„Acolo nu a existat nici o vârstă de pensionare. Acolo introducem o vârstă de pensionare de 45 de ani, care va crește gradual până la 50 de ani în anul 2036. În același timp, înțelegând că există instituții și funcții cu risc sporit, peste buget, sunt penitenciarele. Acolo ne propunem să păstrăm vârsta de pensionare la 45 de ani, fără ca ea să crească”, a menționat Natalia Plugaru.

#majorare #Moldova #Natalia Plugaru #varsta de pensionare

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.