Fostul administrator MoldATSA, Dumitru Vangheli, care și-a depus mandatul după scandalul cu informațiile false din CV, și-a publicat declarația de avere la încetarea funcției. Documentul scoate la iveală un patrimoniu acumulat în mare parte înainte de preluarea conducerii întreprinderii, transmite bani.md.

Potrivit declarației, Vangheli a încasat în 2026 un salariu de 643 mii de lei de la MoldATSA. În același timp, acesta declară venituri din dobânzi atât în Republica Moldova, cât și în Canada.

La capitolul bunuri imobile, fostul șef al MoldATSA indică o casă individuală de aproape 400 de metri pătrați, cumpărată în 2022 cu 425 mii de euro, însă evaluată în declarație la o valoare de piață de 860 mii de euro, diferența fiind explicată prin aprecierea valorii proprietății. Acesta mai deține și un teren aferent, evaluat la aceeași valoare de piață, precum și un teren agricol primit prin donație.

Declarația relevă și o colecție de automobile, printre care un Rolls-Royce Ghost, un Lexus RX 450H, un Tesla Model S, un Mazda CX-5, un Ford Escape PHEV și un Toyota Camry, toate aflate în proprietatea sa.

Pe lângă bunurile imobile și autoturisme, Vangheli deține și active financiare importante în Canada. Acesta declară un depozit bancar de 491.553 dolari canadieni la Tangerine Bank și un cont curent cu aproximativ 2.767 dolari canadieni la CIBC Bank.

Un alt element care atrage atenția este portofoliul de criptomonede. Fostul administrator declară dețineri în Bitcoin, Ethereum, Chainlink (LINK), TRX, XCH, Shiba Inu și Iridium. Cea mai mare investiție este în 100.000 de tokenuri LINK, cumpărate cu 625 mii de dolari, urmată de 7 Bitcoin, achiziționați cu 330 mii de dolari, și 40 Ethereum, cumpărate cu 148.680 de dolari. În total, valoarea de achiziție a activelor virtuale declarate depășește 1,1 milioane de dolari SUA.

Scandalul din jurul lui Dumitru Vangheli, fostul director al întreprinderii de stat Moldatsa (responsabilă de gestionarea traficului aerian din Republica Moldova), a izbucnit în iunie 2026 în urma unei investigații jurnalistice ample realizate de Ziarul de Gardă. Cazul a scos la iveală falsuri majore în CV-ul oficial, abuzuri financiare și grave breșe de securitate în procesul de verificare a funcționarilor publici, care a culminat cu demiteri la nivel înalt și percheziții ale procurorilor anticorupție.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#avere #Dumitru Vangheli #Moldatsa

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.