Fostul administrator MoldATSA, Dumitru Vangheli, care și-a depus mandatul după scandalul cu informațiile false din CV, și-a publicat declarația de avere la încetarea funcției. Documentul scoate la iveală un patrimoniu acumulat în mare parte înainte de preluarea conducerii întreprinderii, transmite bani.md.

Potrivit declarației, Vangheli a încasat în 2026 un salariu de 643 mii de lei de la MoldATSA. În același timp, acesta declară venituri din dobânzi atât în Republica Moldova, cât și în Canada.

La capitolul bunuri imobile, fostul șef al MoldATSA indică o casă individuală de aproape 400 de metri pătrați, cumpărată în 2022 cu 425 mii de euro, însă evaluată în declarație la o valoare de piață de 860 mii de euro, diferența fiind explicată prin aprecierea valorii proprietății. Acesta mai deține și un teren aferent, evaluat la aceeași valoare de piață, precum și un teren agricol primit prin donație.

Declarația relevă și o colecție de automobile, printre care un Rolls-Royce Ghost, un Lexus RX 450H, un Tesla Model S, un Mazda CX-5, un Ford Escape PHEV și un Toyota Camry, toate aflate în proprietatea sa.

Pe lângă bunurile imobile și autoturisme, Vangheli deține și active financiare importante în Canada. Acesta declară un depozit bancar de 491.553 dolari canadieni la Tangerine Bank și un cont curent cu aproximativ 2.767 dolari canadieni la CIBC Bank.

Un alt element care atrage atenția este portofoliul de criptomonede. Fostul administrator declară dețineri în Bitcoin, Ethereum, Chainlink (LINK), TRX, XCH, Shiba Inu și Iridium. Cea mai mare investiție este în 100.000 de tokenuri LINK, cumpărate cu 625 mii de dolari, urmată de 7 Bitcoin, achiziționați cu 330 mii de dolari, și 40 Ethereum, cumpărate cu 148.680 de dolari. În total, valoarea de achiziție a activelor virtuale declarate depășește 1,1 milioane de dolari SUA.

Scandalul din jurul lui Dumitru Vangheli, fostul director al întreprinderii de stat Moldatsa (responsabilă de gestionarea traficului aerian din Republica Moldova), a izbucnit în iunie 2026 în urma unei investigații jurnalistice ample realizate de Ziarul de Gardă. Cazul a scos la iveală falsuri majore în CV-ul oficial, abuzuri financiare și grave breșe de securitate în procesul de verificare a funcționarilor publici, care a culminat cu demiteri la nivel înalt și percheziții ale procurorilor anticorupție.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#avere #Dumitru Vangheli #Moldatsa

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.