Centrul Național de Management al Crizelor (CNMC) a convocat ședințe operative cu 16 instituții naționale și locale și a aprobat un plan de măsuri pentru monitorizarea și gestionarea riscurilor provocate de scăderea debitului râului Nistru. CNMC a menționat pentru Realitatea că situația este monitorizată permanent, iar măsurile vor fi ajustate în funcție de evoluția nivelului apei.

Planul de măsuri, aprobat în cadrul ședințelor, prevede monitorizarea continuă a nivelului apei și a resurselor disponibile, identificarea unor surse alternative de alimentare cu apă și elaborarea unor recomandări pentru utilizarea rațională a resurselor.

De asemenea, autoritățile vor evalua capacitatea infrastructurii de alimentare cu apă pentru a asigura continuitatea serviciilor publice, vor coordona acțiunile cu administrațiile publice locale și vor analiza impactul asupra agriculturii, sectorului energetic și calității apei. Totodată, va fi verificat nivelul de pregătire al instituțiilor medicale, va continua schimbul de informații cu autoritățile din Ucraina și de pe ambele maluri ale Nistrului, iar specialiștii vor elabora scenarii de evoluție și vor evalua capacitățile logistice, astfel încât măsurile de răspuns să poată fi adaptate rapid dacă situația se agravează.

CNMC precizează că mecanismul oficial de comunicare privind situația de pe Nistru funcționează în baza acordurilor bilaterale dintre Republica Moldova și Ucraina și prin intermediul Comisiei Nistrene. Deși instituția nu face parte din această comisie, susține că a intervenit imediat după ce a primit informațiile despre rezultatele discuțiilor și după propria evaluare a riscurilor.

Potrivit informațiilor prezentate de partea ucraineană, în Carpații Ucraineni s-a înregistrat un deficit semnificativ de precipitații, ceea ce a redus volumul de apă acumulat în lacul de acumulare de la Novodnestrovsk. Temperaturile ridicate și valurile de caniculă au provocat pierderi suplimentare de apă, iar nivelurile au coborât sub minimele istorice. În plus, debitul mediu lunar din iunie s-a situat sub media multianuală, ceea ce confirmă o secetă hidrologică accentuată.

În aceste condiții, Ucraina a propus reducerea debitului deversat de la 100 m³/s la 70 m³/s pentru a conserva rezervele de apă în cazul unei secete prelungite. Reprezentanții Republicii Moldova au solicitat însă menținerea debitului de 100 m³/s până la sfârșitul lunii, iar propunerea a fost acceptată.

CNMC subliniază că situația hidrologică a râului Nistru rămâne sub monitorizare permanentă, iar coordonarea dintre instituțiile responsabile și dialogul cu partea ucraineană continuă prin mecanismele bilaterale existente, inclusiv în cadrul Comisiei Nistrene

Amintim că, joi, 23 iulie, ministrul Mmediului a dat asigurări că volumul de apă din Nistru va fi suficient pentru asigurarea consumului întregii țări, însă problema este una de ordin tehnic. Potrivit acestuia, scăderea nivelului apei ar putea afecta funcționarea pompelor existente și ar putea crea dificultăți la stațiile de captare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.