Marocul construiește ceea ce va deveni cel mai mare stadion de fotbal din lume, o arenă cu o capacitate de 115.000 de spectatori, care ar putea găzdui finala Cupei Mondiale FIFA 2030.

Noul Grand Stade Hassan II este ridicat în apropierea orașului Casablanca și reprezintă unul dintre cele mai ambițioase proiecte sportive aflate în prezent în construcție. Stadionul este considerat principalul candidat al Marocului pentru organizarea finalei Campionatului Mondial din 2030, competiție găzduită în comun de Maroc, Spania și Portugalia. FIFA nu a anunțat încă oficial locul în care se va disputa ultimul act.

Arena este construită în localitatea El Mansouria, din provincia Benslimane. După finalizare, aceasta va depăși toate stadioanele dedicate fotbalului în ceea ce privește capacitatea și va putea primi până la 115.000 de spectatori.

Lucrările pregătitoare au început în august 2024, iar construcția propriu-zisă a demarat în toamna aceluiași an, scrie Antena 3 CNN. Potrivit autorităților marocane, stadionul este realizat în prezent în proporție de aproximativ 30%, iar finalizarea este programată pentru 2028, cu doi ani înainte de Cupa Mondială.

Proiectul este semnat de compania internațională Populous, în colaborare cu biroul de arhitectură Oualalou + Choi. Designul este inspirat de tradițiile marocane și de „moussem”, festivalurile și reuniunile comunitare specifice țării.

Elementul care atrage cel mai mult atenția este acoperișul uriaș, conceput sub forma unui cort din aluminiu, care va acoperi tribunele și va deveni simbolul noii arene.

Stadionul va avea două peluze cu câte trei inele de tribune, fiecare cu aproximativ 29.500 de locuri. Tribunele laterale vor include loje, spații premium și zone de ospitalitate pentru aproximativ 12.000 de invitați, dar și o lojă regală.

Cupa Mondială FIFA 2030 va fi organizată de Maroc, Spania și Portugalia. Câte un meci inaugural se va disputa în Uruguay, Argentina și Paraguay, pentru a marca 100 de ani de la prima ediție a competiției.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#CM 2030 #Maroc

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.