Cancelaria de Stat susține că procesul de amalgamare voluntară a localităților se desfășoară în baza cadrului legal și a deciziilor autorităților locale. Instituția afirmă că orice caz de presiune asupra primarilor sau consilierilor locali trebuie documentat și sesizat autorităților competente, transmite IPN. Reacția vine după ce Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a acuzat autoritățile că fac presiuni asupra aleșilor locali pentru a susține reforma administrativ-teritorială.

Într-o reacție publică, Cancelaria de Stat precizează că procesul este reglementat de Legea nr. 225/2023 și Hotărârea Guvernului nr. 925/2023. Totodată, instituția precizează că termenul de 31 iulie pentru etapa actuală de consultări a fost stabilit și comunicat încă de la începutul anului.

Potrivit Cancelariei, autoritățile locale au avut timpul necesar pentru a analiza opțiunea amalgamării, a consulta comunitățile și a adopta decizii. Guvernul a oferit, pe parcursul procesului, suport tehnic și metodologic pentru primării, mai precizează instituția.

De asemenea, Cancelaria de Stat susține că peste 85% dintre primăriile vizate sunt implicate în proces, iar mai mult de 175 au adoptat deja deciziile finale. În același timp, în cadrul reformei ar fi fost aprobate peste o mie de decizii ale consiliilor locale, iar sute de primari ar fi solicitat asistență din partea executivului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

CALM a contestat modul în care este promovată reforma administrativ-teritorială, susținând că termenul de 31 iulie pentru amalgamarea voluntară a localităților este folosit pentru a exercita presiuni asupra aleșilor locali. Într-o scrisoare adresată conducerii țării, procurorului general și directorului SIS, organizația a cerut verificarea modului în care se desfășoară procesul.

#amalgamare voluntara #Cancelaria de stat #localitati

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.