Evaluarea siguranței rutiere la nivelul întregii rețele de drumuri din Republica Moldova va fi realizată cel puțin o dată la cinci ani. Această prevedere se regăsește într-o inițiativă legislativă care a fost votată în prima lectură de Parlament.

Potrivit proiectului de lege, evaluarea siguranței rutiere va fi efectuată cel puțin o dată la cinci ani și va avea drept scop identificarea riscurilor de accidente și a zonelor unde pot avea loc coliziuni cu consecințe grave. Procesul va include două componente: examinarea vizuală a infrastructurii și analiza sectoarelor de drum aflate în exploatare de mai mult de trei ani, unde s-a înregistrat un număr ridicat de accidente grave.

Totodată, va fi creat un sistem online de raportare voluntară, prin intermediul căruia utilizatorii de drumuri vor putea transmite informații despre pericolele reale sau potențiale care afectează siguranța infrastructurii rutiere.

De asemenea, autorii documentului precizează că evaluarea periodică a infrastructurii rutiere va contribui la reducerea riscurilor de accidente și va permite direcționarea investițiilor către sectoarele de drum mai periculoase.

Proiectul de lege urmează să fie examinat de Parlament în lectura a doua. După adoptate, noile prevederi legislative vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2028.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Conform datelor statistice, de la proclamarea independenței, în Republica Moldova au fost înregistrate peste 83 de mii de accidente rutiere, soldate cu 12.906 de persoane decedate și 101.064 de persoane rănite. Numărul deceselor înregistrate este comparabil cu populația unui orășel de dimensiuni medii din țara noastră. Totodată, un studiu realizat de Banca Mondială arată că pierderile economice din cauza accidentelor rutiere foarte grave au constituit, în anul 2023, circa 2,7% din PIB sau 450 de milioane de dolari.

#evaluare #Moldova #parlament #proiect votat #siguranta rutiera

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.