Organizația Națiunilor Unite avertizează că lupta împotriva HIV se confruntă cu una dintre cele mai dificile perioade din ultimele decenii, după ce finanțarea internațională a scăzut cu aproape 20% în 2025. Anunțul a fost făcut în cadrul Conferinței Internaționale privind SIDA, desfășurată la Rio de Janeiro, în Brazilia, scrie Agerpres.

Potrivit unui raport al UNAIDS, fondurile destinate combaterii HIV în țările cu venituri mici și medii s-au redus cu 18% într-un singur an, cea mai mare scădere înregistrată în ultimele decenii. Reprezentanții organizației avertizează că această situație riscă să ducă la o creștere a numărului de infectări, în special în rândul grupurilor vulnerabile.

Reducerea finanțării vine pe fondul diminuării bugetelor pentru ajutor extern de către Statele Unite și mai multe state europene, precum Franța, Germania și Regatul Unit. Cu toate acestea, Statele Unite rămân principalul finanțator al programelor globale de combatere a HIV, contribuind cu aproximativ 74% din finanțarea publică internațională.

Țările cele mai afectate de epidemie, în special cele din Africa Subsahariană, încearcă să compenseze lipsa fondurilor prin investiții proprii. Totuși, în multe dintre aceste state, până la 90% din finanțarea programelor de prevenire și tratament depinde în continuare de sprijinul internațional.

Deși, la nivel global, numărul noilor infectări și al deceselor provocate de SIDA a ajuns în 2025 la cel mai scăzut nivel din ultimii peste 30 de ani, raportul arată că în 21 de țări numărul noilor cazuri de HIV este din nou în creștere. Specialiștii avertizează că menținerea acestei tendințe ar putea pune în pericol progresele obținute în ultimele decenii în lupta împotriva epidemiei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#HIV #ONU #SIDA

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski este pregătit să se întâlnească cu liderul rus Vladimir Putin și să discute despre problemele teritoriale, în cadrul eforturilor de a pune capăt războiului, a declarat ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, potrivit Kyiv Post.

Într-un interviu acordat publicației finlandeze Helsingin Sanomat, după o vizită de două zile în Finlanda, Sîbiha a spus că Ucraina a coordonat decizia privind organizarea unei discuții telefonice între Putin, președintele Finlandei, Alexander Stubb, și premierul Norvegiei, Jonas Gahr Store.

Potrivit ministrului ucrainean, liderii nordici au transmis două mesaje principale: solicitarea Ucrainei pentru o încetare a focului și propunerea unei întâlniri între Zelenski și Putin.

„Ne dorim această întâlnire și suntem pregătiți pentru ea. Probabil că doar o întâlnire între Zelenski și Putin poate aduce o nouă dinamică negocierilor. Zelenski este pregătit să discute cele mai dificile și sensibile chestiuni, inclusiv problema teritorială.”, a declarat Sîbiha, transmite Mediafax.

El a spus că discuțiile ar putea duce și la măsuri care să consolideze încrederea, cum sunt schimburile de prizonieri și repatrierea copiilor ucraineni răpiți de Rusia.

Locul întâlnirii nu este cel mai important pentru Ucraina, cu condiția ca aceasta să nu aibă loc la Moscova sau în Belarus. Andrii Sîbiha a glumit că și Coreea de Nord ar putea fi exclusă de pe listă. El a descris invitația Rusiei ca Zelenski să viziteze Moscova drept „neserioasă”.

„Evaluarea noastră este că această discuție a reprezentat un pas înainte în eforturile noastre de pace”, a spus Sîbiha. El a mai spus că speră ca acest canal de comunicare cu Vladimir Putin să rămână deschis.

Conversația a durat aproximativ 90 de minute și a confirmat că negocierile trilaterale dintre Ucraina, SUA și Rusia vor continua la Abu Dhabi, în luna noiembrie, a precizat ministrul.

„Aceste discuții vor arăta dacă Rusia are intenții serioase de a pune capăt războiului pe cale diplomatică”, a afirmat Sîbiha, care a mai spus că, în prezent, Kievul nu vede niciun semn că Moscova ar avea astfel de intenții.

Întrebat dacă Vladimir Putin a făcut declarații importante în timpul conversației, ministrul ucrainean a răspuns: „Cel puțin a avut loc [discuția].”

Apelul a fost criticat de unii oficiali europeni. Președintele Finlandei, Alexander Stubb, și premierul Norvegiei, Jonas Gahr Store, au declarat că au acționat în nume propriu, reprezentându-și țările, și nu în numele Europei.